News

Ce fac acum cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak. S-au împlinit 17 ani de la eliberarea lor

Se împlinesc 17 ani de la eliberarea jurnaliștilor români răpiți în Irak, însă nici până azi nu au fost lămurite toate aspectele legate de această operațiune. Dosarul răpirii jurnaliștilor a fost secretizat.
22.05.2022 | 08:27
Ce fac acum cei trei jurnalisti romani rapiti in Irak Sau implinit 17 ani de la eliberarea lor
Jurnaliștii români răpiți în Irak au fost eliberați pe 22 mai 2005 / Colaj: Fanatik
ADVERTISEMENT

Pe 22 mai se împlinesc 17 ani de la eliberarea jurnaliștilor români răpiți în Irak. Marie Jeanne Ion (reporter Prima TV), Ovidiu Ohanesian (reporter România Liberă) și Sorin Mișcoci (cameraman Prima TV) au fost ținuți în captivitate timp de 55 de zile și în final au fost ”extrași” de autoritățile române în cadrul unei operațiuni unice în istoria recentă a României. Multe voci susțin că răpirea și eliberarea jurnaliștilor români a fost, în realitate, o înscenare.

Povestea eliberării celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak

Cei trei jurnaliști români au fost răpiți pe 28 martie 2005, în jurul orei 19:30, din cartierul univeritar al Bagdadului. Răpirea a avut loc la câteva ore după ce Traian Băsescu își încheiase vizita din Irak și Afganistan, la trupele românești dislocate în teatrele de operații.

ADVERTISEMENT

În jurul orei 20:00, Dan Dumitru, directorul știrilor de la Prima TV a primit un telefon și apoi un mesaj SMS de la Marie Jeanne Ion, în care i se solicita ajutorul. ”M-au răpit, sunați la ambasadă. Sunt într-o mașină. Mă duc în Hamiria” i-a spus Marie Jeanne Ion superiorului ei.

Câteva minute mai târziu, Mihai Răzvan Ungureanu, ministru de externe, îl informa pe Traian Băsescu despre răpire, președintele aflându-se încă în avionul care-l aducea în țară. Imediat, la sediul MAE s-a format o celulă de gestionare a crizei, iar în cursul nopții a fost emis un comunicat de presă care relata despre răpirea jurnaliștilor români în Irak.

ADVERTISEMENT

O zi mai târziu, pe 29 martie, Omar Hayssam, un prosper om de afaceri la acea dată, anunța că a fost contactat de răpitori, care au solicitat 4 milioane de dolari în schimbul eliberării jurnaliștilor români răpiți. În aceeași zi, Hayssam și medicul Yassin, sunt primiți de Traian Băsescu.

Prima înregistrare cu românii răpiți în Irak a fost făcută publică pe 30 martie, la postul de televiziune Al Jazeera, în imagini apare și Mohammad Munaf, cel care însoțise echipa de jurnaliști în Irak, pe post de ghid și translator. Două zile mai târziu, a fost difuzată o nouă înregistrare, în care Munaf nu mai apare.

ADVERTISEMENT

Pe 3 aprilie 2005, Omar Hayssam a ajuns în Irak și a intrat în legătură cu răpitorii. Urmează câteva arestări ale autorităților de la Bagdad în legătură cu acest caz, iar pe 5 aprilie, însuși Hayssam este reținut, autoritățile române bănuindu-l să are legătură cu răpirea jurnaliștilor români din Irak.

O săptămână mai târziu, lucrurile capătă o nouă turnură, după ce răpitorii anunță că-i vor decapita pe jurnaliști, pentru că partea română a refuzat să-și retragă trupele din Irak. Pe 11 aprilie, Președinția confirmă că jurnaliștii sunt încă în viață. Prima probă de viață apare însă abia pe 22 aprilie, la o zi după ce răpitorii au anunțat că vor trece la prima execuție, live pe internet. Ostaticii au apărut în imagini extrem de slăbiți și într-o stare proastă. Autoritățile identifică răpitorii ca făcând parte din organizația Muahd ibn Jabal.

ADVERTISEMENT

Urmează negocieri intense între cele două părți iar Traian Băsescu pare să joace rolul central, el comunicând în permanență cu presa, negociatorii și familiile jurnaliștilor români răpiți în Irak.

ADVERTISEMENT

Pe 10 mai, agenția kuweitiană de presă KUNA a anunțat implicarea Ligii Arabe în eliberarea jurnaliștilor români răpiți în Irak, ca răspuns al unei solicitări a secretarului de stat pentru afaceri globale în MAE, Teodor Baconschi.

Câteva zile mai târziu, președintele Ligii Culturale Islamice din România, împreună cu alți membri ai organizației, pleacă la Bagdad pentru a negocia, pe căi neoficiale, eliberarea ostaticilor. Pe 22 mai, la Bagdad, se întâlnesc reprezentanții celor două părți iar în jurul orele 13:44, cei trei jurnaliști și însoțitorul lor sunt predați autorităților române, la Ambasada Română de la Bagdad.

Anunțul eliberării jurnaliștilor români este făcut tot de Administrația Prezidențială. O zi mai târziu, Marie Jeanne, Ovidiu și Sorin sunt primiți, la Aeroportul Militar Otopeni, de președintele Băsescu, premierul Tăriceanu, familii și colegi. Mohammad Munaf a rămas la Bagdad, fiind reținut de autoritățile americane, pentru investigații.

Ce face acum Marie Jeanne Ion

Marie Jeanne Ion are, acum, 49 de ani și a devenit șefa departamentului de programe al postului Euronews România, care va începe să emită în curând. Cu 23 de ani de carieră în jurnalism, Marie Jeanne Ion a mai lucrat pentru Euronews, în 2012, din poziția de corespondent.

Marie Jeanne Ion este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a urmat cursurile Colegiului de Comunicare Socială la Universitatea de Stat din Quito, Ecuador. Ea are o specializare în jurnalism politic la Bakee, Londra și a lucrat ca reporter, editor și producător la: Antena 1, Prima TV, Kanal D.

Marie Jeanne Ion este fiica fostului senator român de Buzău, Vasile Ion, decedat în anul 2019.

Ce fac acum Sorin Mişcoci şi Eduard Ohanesian

Sorin Mișcoci, cameraman la Prima TV în momentul răpirii, a ajuns și el în echipa de producție a postului Euronews și va fi manager de producție la viitorul canal de televiziune. El va coordona activitatea de producție atât administrativ cât și logistic.

Mișcoci a lucrat, între 2007 și 2020, la Cotroceni, fiind cooptat inițial de președintele Traian Băsescu. El a realizat un sistem unic de transmisie la Administrația Prezidențială, cu ajutorul căruia posturile TV se pot lega direct la semnalul video de la conferințele realizate la palatul Cotroceni.

Eduard Ovidiu Ohanesian și-a continuat activitatea jurnalistică, dar a preferat s-o facă independent. În ultimii ani, el a publicat mai multe anchete pe blogul său personal și pe site-ul asociației Avertisment.

Ohanesian a scris două cărți în care a făcut publice o serie de informații despre răpirea jurnaliștilor români în Irak: ”Amintiri din portbagaj. Din culisele unei diversiuni. Răpirea din Irak” (2008) și ”Afacerea Răpirea din Irak” (2018).