Ce făcea Nicolae Ceauşescu de fiecare dată de Paşte. Mărturii care arată una dintre cele mai mari minciuni din viaţa sa

Nicolae Ceaușescu și familia sa nu se dădeau în lături să celebreze Paștele, chiar dacă el conducea un regim a cărui ideologie avea ateismul printre fundamente. De Paște, dictatorul își lua porția de ”opiu al popoarelor”, după cum caracterizase religia Karl Marx, ideologul fondator al comunismului.

De Paște, un călugăr sfințea mâncarea familiei Ceaușescu

În perioada regimului  comunist, participarea populației la slujbele religioase era tolerată, chiar dacă era descurajată prin propaganda ateistă. Sancțiuni riscau doar activiștii de partid și membrii ierarhiei comuniste, în cazul în care ar fi fost surprinși mergând la biserică.

Ca lider al unui regim comunist ateu, Nicolae Ceaușescu trebuia să păstreze aparențele și a evitat să se afișeze public la ceremonii religioase de orice fel. Pe de altă parte, originile sale țărănești s-au dovedit suficient de puternice pentru ca, în cadru privat, alături de soția Elena și de copii să prăznuiască Paștele ca majoritatea românilor.

De altfel, tatăl său, Andruță Ceaușescu a fost consilier eparhial la Scornicești până la moartea sa, în 1969, dată la care fiul său Nicolae conducea România de patru ani.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Celebrarea sărbătorilor creștine de către cuplul prezidențial a fost relatată de către arhitectul Camil Rogulski, administrator al reședințelor lui Nicolae Ceaușescu.

”În casele lor nu intra nimeni altcineva decât familia. Ei, părinţii, copiii şi nepoţii. Nici soţia lui Valentin nu intra. Obiceiurile de acasă erau sfinte şi pentru ei, care au fost nişte ţărani. Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”, spunea Rogulski, potrivit Adevărul.

Cozonac de casă pentru cuplul prezidențial

Informația este confirmată de Suzana  Andreiș, administrator al vilei de la Snagov a președintelui de atunci, într-un volum de convorbiri, cu Maria Dobrescu, ”La curtea lui Ceaușescu”.

”Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii”, a relatat Suzana Andreiaș.

Digisport.ro

"Bijuteria" de 44 de milioane € de la Cluj-Napoca, transformată în mall. FOTO Noul proiect spectaculos

Ea a povestit cum într-un an chiar Elena Ceaușescu i-a cerut să facă de Paște cozonac.

”«Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fata din casă: Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mâncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide”, a mai povestit Suzana Andreiaș.

De altfel, în perioada în care Nicolae Ceaușescu a condus România piedicile puse cultelor au fost mai puțin  dure decât în primii ani ai regimului comunist.

”Trebuie să fim cinstiţi şi să recunoaştem că religia a fost lăsată, preoţii erau plătiţi în continuare de stat, în fiecare slujbă duminicală, în textul rostit de preoţi era şi cel în care credincioşii erau îndemnaţi să se roage pentru conducătorul ţării. Deşi erau lucruri care nu s-au făcut cunoscute, se căuta ca vacanţa de iarnă să conţină Crăciunul, cea de primăvară să înglobeze şi Paştele”, a afirmat istoricul Lavinia Betea, la Digi24.

Totuși, religiozitatea arătată public era blamată, chiar dacă autoritățile închideau ochii la celebrarea în spațiu privat a sărbătorilor creștine.