News

Ce facem cu cele 80 de miliarde de euro de la UE? Adrian Vasilescu, consilier BNR: “Nu avem oameni care să ştie să îi folosească”. Exclusiv

21.07.2020 | 14:20
Ce facem cu cele 80 de miliarde de euro de la UE Adrian Vasilescu consilier BNR Nu avem oameni care sa stie sa ii foloseasca Exclusiv
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, interviu după ce România a obţinut 80 de miliarde de la UE: "Nu suntem pregătiţi cu un pariu cu provocările istoriei. Este o sumă importantă! Depinde cum va fi folosită". Exclusiv
ADVERTISEMENT

Cele 27 de state din Uniunea Europeană au ajuns la un acord istoric privind planul masiv de stimulare economică post-COVID după patru zile tensionate de deliberări. România s-a ales cu o “felie” importantă din fondul de 750 de miliarde de euro şi va încasa 80 de miliarde de euro. 

FANATIK a stat de vorbă cu unul dintre cei mai reputaţi economişti români, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României, despre ceea ce înseamnă acest acord istoric pentru ţara noastră.

ADVERTISEMENT

În interviul acordat publicaţiei noastre, Adrian Vasilescu consideră că suma atrasă este una uriaşă pentru ţara noastră şi susţine că fiecare euro din această sumă trebuie să meargă în investiţii. Economistul are şi doza sa de pesimism şi după ce a făcut o incursiune în istoria României, explică de ce nu crede că acest acord istoric va schimba ceva în ceea ce priveşte ţara noastră.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, interviu după ce România a obţinut 80 de miliarde de la UE: “Absolut toţi banii trebuie să meargă în investiţii”

Ce s-ar putea face cu cei 80 de miliarde de euro obţinute de România de la Uniunea Europeană? Preşedintele vorbea de proiecte de infrastructură…

ADVERTISEMENT

– S-a pornit în capul locului de la ideea că România în perioada semestrului III până când va fi procesul de ieşire din recesiune trebuie să dezvolte investiţiile. S-a făcut ceva, deja avem un început, Guvernul a alocat mai mulţi bani pentru investiţii şi este normal ca absolut toţi aceşti bani să meargă în investiţii. Niciun euro nu trebuie să ajungă la alte cheltuieli.

O mare parte din ţările europene am văzut că şi-au asumat ca o parte a acestor bani să meargă în ecologizare, în transformarea în “verde” a unor industrii, dacă se poate spune aşa…

ADVERTISEMENT

– Asta ţine tot de investiţii, dar pentru a ajunge acolo trebuie să ai nevoie de foarte multe fonduri de investiţii. Noi nu suntem neapărat la acel nivel.

“Suma este foarte importantă. Nu este prea simplu să obţii aşa ceva”

Cum vi se pare suma de 80 de miliarde atrasă din totalul de 750 de miliarde pusă în acest plan de recuperare?

ADVERTISEMENT

– Suma este foarte importantă. Nu este prea simplu să obţii aşa ceva. Este încă o dovadă că acest adăpost care se numeşte Uniunea Europeană, unde am găsit noi un loc, este foarte important.

ADVERTISEMENT

Există nişte condiţii pentru aceşti bani? O parte din aceşti bani vor fi rambursaţi la rate ale dobânzii foarte mici din ce înţeleg…

– Nu cred că s-a mai ajuns la condiţii pe care le-au susţinut câteva ţări, acele ca împrumuturile să fie însoţite de un angajament al ţărilor care primesc aceşti bani că vor avea în grijă statul de drept, democraţia şi lupta împotriva corupţiei.

“Mulţi spun să terminăm odată cu greua moştenire. Noi putem să terminăm”

Pe termen lung, dacă facem o prospecţie. 80 de miliarde de euro este o sumă importantă. Cum ar trebui să ne ajute banii ăştia şi cum ar trebui să arate România după acest acord istoric?

– Noi pornim de la ideea că deşi suntem a şasea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană sunt alte ţări mai mici care au puteri economice mai mari.

Corect! 

– Este o realitate pe care noi o avem şi ca moştenire. O moştenire a trecutului. Mulţi spun să terminăm odată cu greua moştenire. Noi putem să terminăm, dar teoretic. Să spunem că nu mai vorbim despre ea. Ea există, este o realitate istorică. Prima mare realitate istorică neglijată… aici fac o paranteză şi spun că foarte mulţi neglijează istoria în general la noi. A devenit o cenuşăreasă în societatea de azi.

Aşa… 

– Vorbim în primul rând de fractura istorică. România, în perioada care a trecut, de la 1859, de la Prima Unire şi până azi a trecut de la feudalism la capitalismul timpuriu, apoi a avut parte de un capitalism dezvoltat în vremea în care s-a creat Banca Naţională şi instituţiile financiare ale ţării. Chiar o dezvoltare puternică în pragul Primului Război Mondial.

“La activitate economică eram peste Turcia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Portugalia, Grecia. Azi ne uităm la ele cu invidie”

Dacă nu mă înşel, atunci depăşeam din punct de vedere economic ţări care ne sunt superioare azi la acest capitol…

– La activitate economică eram peste Turcia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Portugalia, Grecia. Azi ne uităm la ele cu invidie. După Primul Război am încercat să construim România Mare şi din punct de vedere economic, nu şi geografic. A venit criza din 29-33, a venit Al Doilea Război Mondial, schimbarea istoriei, schimbarea hărţii.

Apoi comunismul, care nu a fost de bun augur…

– Au fost trei perioade şi în comunism: “Obsedantul deceniu”, 1945-1955, apoi a urmat o perioadă de înflorire între 1960-1965, o perioadă de înflorire, apoi următorii 10 ani au fost de dezvoltare, în care au fost lăsate în urmă o mare parte din ororile “Obsedantului deceniu” şi s-au făcut multe reparaţii. Apoi am intrat din nou într-o perioadă de tranziţie, din 75 până în 80, de la perioada de relaxare la cea de strângere a curelei. Iar din 80 până în 89 am avut o perioadă groaznică de cădere economică, socială, sub toate aspectele.

“Nu suntem pregătiţi cu un pariu cu provocările istoriei. Suma trebuie folosită cu chibzuinţă”

După Revoluţie ar fi trebuit să avem alte perspective, dar nu a fost chiar aşa…

– Am intrat în 1992 şi trebuia să avem o perioadă de avânt în terapie intensivă. Veneam după o perioadă de terapie intensivă în care s-a strâns cureaua şi populaţia nu ar mai fi rezistat încă 10 ani, aşa că am intrat într-o tranziţie care în loc să fi fost aşa cum era normal, cuprinzătoare şi fermă, am avut o tranziţie moale şi cu multe poticneli. Am ajuns în Uniunea Europeană şi în NATO şi asta a fost foarte important pentru ţară.

Aşa este…

– Avem pieţe care funcţionează bine, sistemul bancar funcţionează bine. Dincolo de moştenirile practice ale trecutului, avem o moştenire groaznică: mentalitatea. Nu avem mentalitate de învingători. Un mare istoric spunea că popoarele care au câştigat în istorie sunt popoarele care au reuşit să câştige pariul cu provocările istoriei. Nu suntem pregătiţi cu un pariu cu provocările istoriei şi provocările istoriei sunt tot mai multe.

Vă mulţumesc pentru această introspecţie istorică, dar nu pot să nu remarc pesimismul dumneavoastră şi din ce înţeleg, spuneţi că sunt mari şanse ca acest acord istoric şi această sumă importantă să nu schimbe ceva…

– Suma aceasta este importantă. 80 de miliarde de euro înseamnă ceva. Depinde cum va fi folosită. Trebuie să fie folosită cu chibzuinţă. Noi nu prea avem oameni să o folosească. Companiile se plâng de lipsă de forţă de muncă.