Ce i-ar determina pe Putin și Zelenski să negocieze direct și ce îi împiedică. Scenariile în care se fac compromisuri, explicate de un politolog

Vladimir Putin și Volodimir Zelenski sunt sub presiune internațională, iar tot mai mulți lideri ai unor importante state la solicită să se întâlnească și să pună capăt războiului. Există însă numeroase piedici, susține politologul Raluca Moldovan, de la UBB Cluj. Ea explică de ce scenariile optimiste sunt încă îndepărtate, dar și ce concesii ar putea să-și facă cele două beligerante.

Ucraina și Rusia, negocieri în Turcia

O lume întreagă așteaptă cu sufletul la gură prima întâlnire, de la începutul războiului, dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Teoretic, cei doi ar fi urmat să se întâlnească chiar pe 15 mai, la Istanbul. În practică, deși amândoi și-au exprimat disponibilitatea pentru o întrevedere în Turcia, niciunul nu a transmis până acum un calendar al posibilei reuniuni, iar analiștii sunt mai degrabă sceptici.

Cu toate acestea, chiar dacă e puțin probabil ca cei doi să se întâlnească pe 15 mai, inevitabilul s-ar putea produce, iar Putin și Zelenski să stea din nou față în față și să negocieze. Politologul Raluca Moldovan, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, arată, în analiza sa, care sunt principalele piedici în calea păcii, dar mai ales unde și cum ar putea să-și facă rușii și ucrainenii anumite concesii, pentru ca la un moment dat să se ajungă la pace sau măcar la un armistițiu.

Ce i-ar putea determina pe Putin și Zelenski să negocieze direct și ce îi împiedică

Ultimul care l-a îndemnat pe Putin să treacă de la vorbe la fapte și să negocieze cu Zelenski a fost președintele Braziliei. Aflat într-o vizită în China, miercuri, 14 mai, președintele brazilian Luiz Inácio da Silva. Liderul sud-american a punctat, în cadrul unei conferințe de presă, că va discuta personal cu Vladimir Putin şi îi va recomanda acestuia să participe la negocierile de pace din Turcia.

Digi24.ro

Propunere surpriză de premier tehnocrat. Cine este Ionuț Dumitru, varianta luată în calcul de președintele Nicușor Dan

„Voi încerca să vorbesc cu Putin. Nu mă costă nimic să-i spun „Hei, tovarăşe Putin, du-te la Istanbul şi negociază, ce naiba””, a spus președintele brazilian, care se află în aceste zile într-o vizită oficială în China.

Anterior, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a dat greutate mesajului, cerându-le lui Putin și Zelenski să negocieze la Istanbul. Mesajele sale au fost dublate și de unii lideri din Uniunea Europeană, Canada sau Australia sau chiar din țări membre BRICS.

Digisport.ro

Adio! Unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea fotbalului e "istorie"

Deși Vladimir Putin nu a refuzat direct, mesajele venite de la Moscova sunt ambigue. „Partea rusă continuă să se pregătească de negocieri care urmează să aibă loc joi. Este tot ceea ce putem spune. Nu vom comenta mai mult deocamdată”, a fost mesajul transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Tass.

Raluca Moldovan se arată mai degrabă sceptică în privința întâlnirii de pe 15 mai. Deși oameni importanți, șefi de stat și politicieni și analiști cunoscuți îi îndeamnă pe cei doi să accepte o întâlnire a reconcilierii, situația este mult mai complicată.

„În prezent, șansele pentru o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin sunt destul de reduse, în ciuda speculațiilor privind o eventuală mediere la Istanbul. Dinamica actuală a frontului, dar mai ales diferențele fundamentale de poziție, fac improbabilă o negociere de pace cu adevărat semnificativă”, a spus Raluca Moldovan, pentru FANATIK.

Prea multe divergențe

În clipa de față, cele două beligerante au obiective complet antagonice. Aparent nici una dintre ele nu vrea să renunțe la pretențiile maximale, iar șansele ca acest lucru să se întâmple în următoarele doar câteva ore sunt minime spre zero.

„Pentru Ucraina, orice negociere care nu presupune retragerea completă a Rusiei din teritoriile ocupate este inacceptabilă. Zelenski a repetat în mod constant că nu poate exista o pace reală care să lase Rusia cu câștiguri teritoriale – nici în Donbas, nici în Crimeea. De cealaltă parte, Putin nu are interesul intern sau strategic de a face concesii majore, mai ales într-un moment în care regimul său își menține legitimitatea prin narativa confruntării cu Occidentul”, a mai spus Moldovan.

SUA joacă un rol esențial în această ecuație, pentru ca sunt arhitectul principal al sprijinului militar, financiar și diplomatic pentru Kiev și, implicit, unul dintre factorii care pot influența momentul și conținutul unor viitoare negocieri, explică Raluca Moldovan. Ea explică și în context ar putea să aibă succes o întrevedere între cei doi șefi de stat.

„Conform unor semnale apărute zilele acestea în presa americană sunt șanse ca președintele Trump să meargă și el la Istanbul săptămâna aceasta. O eventuală întâlnire Zelenski–Putin ar avea șanse de succes doar dacă: Rusia ar suferi un eșec militar semnificativ sau ar rămâne fără capacitate de ofensivă. Apoi, SUA, împreună cu aliații europeni, ar construi un cadru credibil de garanții de securitate pentru Ucraina. În sfârșit, ar exista un cost politic intern pentru Putin suficient de mare încât să îl împingă spre o soluție negociată (de exemplu, presiuni interne sau slăbirea sprijinului chinez)”, a mai spus Raluca Moldovan, pentru FANATIK.

La ce compromisuri ar fi dispuse Ucraina și Rusia

Chiar dacă este puțin probabil să existe o întâlnire bilaterală la nivel de șefi de stat între Rusia și Ucraina, discuțiile din spatele ușilor închise și diplomația unor state interesate de încheierea războiului ar putea să se intensifice în următoarele săptămâni.

„Pe termen scurt, cel mai realist scenariu nu este o întâlnire bilaterală între lideri, ci o intensificare a eforturilor diplomatice multilaterale – în special din partea unor actori precum Turcia, China, dar și SUA, care pot contribui la definirea unui cadru pentru pace. Însă până când raportul de forțe de pe teren nu se modifică semnificativ, orice „acord” ar fi mai degrabă un armistițiu temporar decât o soluție durabilă”, a mai afirmat Raluca Moldovan.

Ea a vorbit și despre compromisurile pe care cele două state ar putea fi dispuse să le facă.

„Ucraina ar putea accepta o formă de neutralitate sau garanții de securitate alternative, dar nu va renunța la teritoriile ocupate. Rusia, dacă va ajunge la limită militar sau economic, ar putea accepta o încetare a focului temporară, dar nu recunoașterea granițelor anterioare. Problema este că ambele părți văd războiul ca pe o luptă existențială. Deci compromisul real e departe și, probabil, va veni doar după o schimbare semnificativă pe teren sau în interiorul celor două regimuri”, a mai spus Raluca Moldovan, pentru FANATIK.

Cum poate fi convinsă Rusia să oprească agresiunea asupra Ucrainei

În ce privește modalitatea în care Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană ar putea pune presiune mai mare pe Rusia, obligând-o să treacă la negocieri, Raluca Moldovan este mai degrabă rezervată. Și nu pentru că nu ar exista unele soluții, dar ar fi nevoie ca multe dintre statele care se poziționează fățiș fie de partea Rusiei, fie nu doresc să renunțe la o anumită neutralitate, să treacă de partea coaliției pro-Ucraina și să pună în practică o serie de sancțiuni. Sancțiuni împotriva Rusiei pe care, în acest moment, nu sunt dispuse nici măcar să le ia în calcul.

„Sancțiunile actuale au afectat grav economia rusă, dar nu au oprit războiul. O posibilă escaladare economică ar include embargoul total pe exporturile de tehnologie duală și un regim mult mai strict de urmărire a firmelor paravan. Pe plan geopolitic, izolarea diplomatică completă – inclusiv din partea actorilor neutri precum India sau unele state africane – ar putea conta. Totuși, realitatea e că doar o combinație de presiune externă și costuri interne poate modifica comportamentul Kremlinului”, a mai spus Raluca Moldovan, pentru FANATIK.