News

Ce impact va avea distrugerea crucișătorului Moscova asupra campaniei din est, în războiul din Ucraina. „E o înfrângere atât simbolică, cât și strategică”

Distrugerea crucișătorului purtător de rachete Moscova, nava amiral a florei ruse din Marea Neagră, reprezintă o lovitură strategică dată capacităților anti-aeriene ale Rusiei
15.04.2022 | 08:03
Ce impact va avea distrugerea crucisatorului Moscova asupra campaniei din est in razboiul din Ucraina E o infrangere atat simbolica cat si strategica
Implicațiile strategice ale distrugerii crucișătorului Moscova de către trupele ucrianene. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Distrugerea crucișătorului purtător de rachete Moscova, nava amiral a florei ruse din Marea Neagră reprezintă nu doar o victorie simbolică pentru armata ucraineană, ci și una strategică în contextul în care nava reprezenta principala forță pentru protecția anti-aeriană a trupelor rusești din sudul Ucrainei, consideră experții militari.

Impactul distrugerii crucișătorului Moscova

În contextul în care trupele armatei ruse ce au fost retrase din regiunea Kievului nu au ajuns încă pe frontul de est, acolo unde Rusia și-a concentrat forțele pentru cucerirea întregii regiuni Donbas, obiectivul politic anunțat de Moscova, armata ucraineană pare să fi început deja operațiunile militare. Analiștii militari au spus de la început că trupele ucrainene au avantajul important că își pot mobiliza primii trupele pe frontul de est și să demareze o serie de atacuri până la sosirea întăririlor trupelor ruse.

ADVERTISEMENT

Acest lucru pare să se fi întâmplat miercuri noaptea atunci când trupele ucrainene au reușit o serie de atacuri surprinzătoare. În primul rând, trupele ucrainene au reușit să arunce în aer un pod, în apropierea orașului Harkov, în nord-estul Ucrainei, chiar în momentul în care pe acesta trecea o coloană de blindate rusești ce avansa spre orașul strategic Izium, aflat sub controlul rușilor. Miercuri seară artileria ucraineană a reușit să lovească cu succes un aeroport folosit de aviația rusă în apropiere de orașul Herson, unde armata ucraineană a început contraofensivele în nord vest și în sud. Însă știrea care a captat toată atenția a fost distrugerea crucișătorului Moscova, nava amiral a florei ruse din Marea Neagră.

Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a susținut că nava a început să se scufunde după ce a fost lovită cu două rachete Neptun, însă Ministerul Apărării rus a susținut că nava a fost avariată în urma unei explozii interne și că echipele de salvare încearcă remorcarea acesteia în portul de la Sevastopol. Joi, oficialii Pentagonului au declarat că toate navele rusești din Marea Neagră s-au deplasat cu circa 80 de mile marine la sud de locul unde se afla crucișătorul Moscova atunci când a fost lovită, un semn clar că a fost un atac cu rachete al ucrainenilor. Dacă se va scufunda, crucișătorul Moskva va fi cea mai mare navă distrusă după cel de-Al Doilea Război Mondial. Cu un deplasament de 12.490 de tone, este mai mare decât nava argentiniană General Belgrano, scufundată de britanici în 1982.

ADVERTISEMENT

Indiferent dacă nava rămâne sau nu pe linia de plutire, este cert că aceasta nu va mai fi folosită pe durata acestui conflict, reprezentând o pierdere strategică uriașă pentru ruși. Potrivit experților militari, crucișătorul Moscova avea la bord nu mai puțin de 64 de rachete anti-aeriene S-300, iar radarele sale puternice, cu o rază de acțiune de circa 400 de kilometri, făceau din aceasta un element cheie pentru protecția trupelor desfășurate în sudul Ucrainei.

„Distrugerea crucișătorului Moscova era vitală pentru operațiunile aeriene ale ucrainenilor în sud și în regiunea Mării Negre. Nava avea la bord 64 de rachete S-300, ceea ce însemna că aceasta reprezenta un element cheie în blocarea aviației ucrainene în sud. Dacă nava dispare, atunci ucrainenii vor putea opera drone și chiar avioane în susținerea trupelor. 

ADVERTISEMENT

Acest atac a reprezentat pregătirea frontului pentru contraatacul ucrainean asupra orașului Herson. Acum dronele ucrainene Bayraktar BT2 pot controla coasta Mării Negre până în Crimeea, la fel cum au făcut-o atunci când au distrus convoiul lung de 80 de kilometri. Flancul de vest al Peninsulei Crimeea, naval și aerian, este acum complet deschis”, a scris pe Twitter expertul militar american Trent Telenko.

Informațiile publicate pe canalele de Telegram din Rusia sugerau că că atacul ucrainean asupra navei-amiral „Moskva” a avut două faze: mai întâi ucrainenii au trimis o dronă Baykraktar ca să ocupe forțele navei, iar apoi au lovit babordul navei cu rachete Neptun. Cu o zi înainte, Ministerul Apărării rus a publicat o înregistrare în care afirma că una din navele sale din Marea Neagră a doborât o dronă Baykraktar.

ADVERTISEMENT

Analiștii militari subliniază acum că, în contextul luptelor ce urmează pe frontul de est, acest gen de acțiune surprinzătoare este exact tipul de atac pe care armata ucraineană ar trebui să le conducă.

„Cu fiecare zi în care rușii nu reușesc să pornească ofensiva pe frontul de est, trebuie să ne întrebăm dacă forțele lor sunt capabile de acest lucru. Sigur, căderea orașului Mariupol ar putea schimba asta, însă forțele care ar fi eliberate de această misiune cred că vor fi prea epuizate pentru a lua parte la o nouă campanie prea curând. Ideea că rușii vor putea să încercuiască trupele ucrainene în Donbas în acest moment pare nerealistă, în condițiile în care nu pare să sunt în stare să genereze o forță de manevră.

Sigur, principala provocare pentru ambele forțe acum este dacă vor fi capabile să genereze o astfel de forță, mai ales când raportul de forțe pare aproximativ egal în ceea ce privește numărul trupelor. Doar prin manevre ambițioase poți genera o superioritate de 3/1 prin care să poți să-ți elimini adversarul din zonele de rezistență. În acest moment se pare că doar ucrainenii sunt capabili de așa ceva. Și pentru a-i disloca pe ruși din Herson, Crimeea au nevoie de astfel de manevre îndrăznețe.

Cu fiecare zi cu care rușii amână campania din est cu atât mai greu le va fi în condițiile în care tot mai multe forțe ucrainene sunt dislocate în est și se familiarizează cu zona de luptă. Cheia pentru aceste manevre de învăluire o constituie vehiculele blindate, și acest lucru este ceea ce primesc acum de la americani și celelalte state occidentale. Iar lovirea unei ținte atât de valoroase precum crucișătorul Moscova este exact tipul de acțiune îndrăzneață, capabilă să-i destabilizeze pe ruși, pe care ucrainenii ar trebui să le față”, este de părere analistul militar britanic Mike Martin, profesor la Kings College London.

Noi greșeli tactice ale rușilor

În al doilea rând, avarierea semnificativă, dacă se dovedește că nava nu s-a scufundat, a crucișătorului Moscova ridică noi semne de întrebare privind pregătirea și capacitatea de luptă a trupelor rusești, susțin analiștii militari. Aceștia subliniază că este aproape inexplicabil cum o navă cu atâtea sisteme de apărare nu a reușit să distrugă rachetele anti-navă și nici de ce nava patrula atât de aproape de țărm în condițiile în care ucrainenii făcuseră publică informația că au în dotare rachete Neptun.

„Crucișătorul Moscova nu era o navă oarecare. Era o navă al cărei echipaj fusese implicat în alte războaie, luase parte la campania din Georgia în 2008 când a primit misiunea să asigure zona Mării Negre și a fost și atunci lovită. Atacul ucrainean asupra crucișătorului este relevant pentru că ridică întrebări importante cu privire la cât de pregătită era această navă, și care este pregătirea în general a trupelor rusești. Lansată la apă în anul 1983, se pare că nava era într-o stare tehnică precară. Aceasta ar fi trebuit să intre într-un proces de modernizare în 2015-2016, însă acest lucru nu a mai fost făcut din lipsa fondurilor. 

Indiferent de starea ei tehnică și simbolismul acesteia, mai ales după ce a participat la capturarea Insulei Șerpilor, faptul că Strâmtoarea Bosfor este acum închisă navelor militare însemna că nava era principalul element al operațiunilor navale ale Rusiei în Marea Neagră. În contextul în care operațiunile militare se concentrează acum în estul și sudul Ucrainei, această navă nu era doar o altă navă de război ci principalul element strategic. Simbolic, este la fel de important. Moscova este în flăcări. Este lovitura lui David împotriva lui Goliat”, este de părere Alessio Patalano, expert în istoria războiului naval și profesor de studii strategice la Kings College London.

Pe lângă portavionul Amiral Kuznețov și crucișătorul cu propulsie nucleară Petru cel Mare, crucișătorul purtător de rachete „Moscova” reprezenta mândria flotei rusești. Acesta din urmă era singura navă de grad I din compunerea forțelor navale rusești din Marea Neagră, celelalte două nave de acest tip, crucișătoarele din clasa Atlant, Varyag de la Flota din Oceanul Pacific și Mareșal Ustinov de la Flota de Nord, îndeplinesc în prezent misiuni în Marea Mediterană.

Crucișătorul Moscova, la fel ca și navele surori ale acesteia, avea în dotare puternicele complexe de rachete P-1000 Vulkan cu câte 16 rachete de croazieră, cu o rază de acțiune de peste 700 de kilometri. Nava a participat și în conflictul din Siria acolo unde a avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a trupelor rusești. Exact în acest rol pierderea ei este semnificativă acum, pentru că, în ceea ce privește capacitatea marinei ruse de a lansa atacuri cu rachete Kalibr, marina rusă dispune de alte 16 sau 18 nave, inclusiv cele trei fregate, Amiral Grigorovici, Amiral Essen și Amiral Makarov, toate capabile să lanseze astfel de atacuri asupra Ucrainei.

 

ADVERTISEMENT