News
notix pixel id

Ce implicaţii are arestarea lui Alexei Navalnîi asupra României. “Rusia va juca dur”

18.01.2021 | 20:00
Ce implicaţii are arestarea lui Alexei Navalnîi asupra României.
Arestarea lui Alexei Navalnîi şi implicaţiile politice internaţionaleColaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Alexei Navalnîi, principalul opozant al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat de autoritățile ruse, la sosirea pe aeroportul „Șermetievo” din Moscova, la punctul de control al pașapoartelor. Navalnîi se întorcea din Germania, unde fusese tratat după o presupusă otrăvire cu un agent meurotoxic de tipul Novociok. Specialistul în geopolitică Dan Dungaciu consideră că România este ferită de implicații directe în scandalul din Rusia, deși, în general, tot ce se petrece în „ograda” vecinilor de la Răsărit ne poate afecta.

Motivul oficial al arestării lui Alexei Navalnîi a fost dezvăluit de autoritățile de la Moscova înaintea întoarcerii opozantului în capitala Rusiei. Serviciile penitenciare din Rusia avertizaseră că nu vor ezita să-l rețină pe acesta, acuzându-l că a încălcat condițiile unei condamnări cu suspendare, într-un dosar din anul 2014. Dan Dungaciu a analizat, ÎN EXCLUSIVITATE pentru FANATIK, impactul acestui scandal în țara noastră: „Nu vor exista implicații directe asupra României, pentru că cei care pot sancționa Rusia pentru asemenea gesturi nu sunt la București”.

„Pentru tot ce s-a întâmplat în Rusia, în situația din Crimeea sau din Dombas, acestă țară se găsește într-un regim de sancțiuni. După ce s-au petrecut evenimentele din Belarus sau după otrăvirea lui Navalnîi, au existat sancțiuni mai degrabă la nivel declarativ. Nu s-a mers mai departe cu regimul sancțiunilor. Pentru a face acest lucru, trebuie ajuns în zona unui obiectiv strategic, care este conducta Nord Stream 2. Ori, până acum, europenii nu s-au atins de Nord Stream 2. Altfel spus, interesele vestului nu au fost afectate major din această perspectivă, cel puțin până în acest moment”, a continuat profesorul Dungaciu.

ADVERTISEMENT

Politologul Dan Dungaciu: „România este parte secundară în acest tablou!”

Explicația a continuat, iar analistul politic a detaliat contextul în care Rusia a fost afectată de sancțiunile internaționale anterioare, iar acestea au motive preponderent economice.

„Conducta Nord Stream 2 a fost afectată de sancțiunile pe care americanii le-au făcut. Nu le-au dictat neapărat din pricina „cazului Navalnîi”, dar au fost legate de interesele lor politice și economice. Europenii nu s-au apropiat, încă, de acest dosar. De aici apare și această reticiență de la vorbe la fapte, pentru că ar trebui sancționată Federația Rusă, sancționându-te pe tine. Iar aici apare marea dilemă strategică a europenilor”, a precizat Dan Dungaciu.

ADVERTISEMENT

Referitor la plasarea țării noastre în acest context delicat, specialistul în geopolitică a adăugat: „Pe de o parte, europenii vor să fie morali și să sancționeze Rusia în legătură cu ce se întâmplă în această țară și ce nu poate fi tolerat. Pe de altă parte, trebuie să fie precauți, ca nu cumva să-și afecteze interesele imediate. Din aceste puncte de vedere, România este, mai degrabă, parte secundară în acest tablou. Cei care pot să sancționeze Rusia în așa fel încât s-o doară foarte tare se găsesc în centrele mari de decizie europene sau euro-atlantice”.

Navalnîi, revenit din Germania, pe urmele lui Lenin și amintirea lui Hodorkovski

În privința intereselor lui Alexei Navalnîi, care a decis să revină la Moscova în ciuda faptului că arestarea sa era iminentă, Dan Dungaciu a făcut o comparație inedită: „Problema intereselor sale este o chestiune în care nu știu dacă cineva are răspunsuri clare. Sigur, dacă dăm filmul înapoi, a mai fost cineva care a venit din Germania și a schimbat soarta Rusiei și a demantelat Imperiul Țarist. Acesta a fost Lenin, trimis de nemți în timpul Primului Război Mondial, într-un vagon de plumb, în speranța că el va destrăma Imperiul Țarist. Probabil, nemții nu s-au gândit că-l va demantela”.

ADVERTISEMENT

Cumva, similitudinile cu perioada Primului Război Mondial continuă. „Paradoxul este că Germania a făcut atunci ceea ce fac rușii acum, sprijinind partidele extremiste din Europa, sperând că vor demantela sistemul occidental. Ei bine, pe vremea lui Lenin, nemții au reușit. Nu este clar dacă vor reuși și acum, dacă aceasta este cumva intenția. Rușii lucrau până acum pe o partitură care suna așa: „Dacă e cineva, un pericol politic în interiorul Federației Ruse, care poate schimba establishmentul politic, el trebuie scos în afara frontierelor”, a continuat Dungaciu.

De altfel, situația lui Alexei Navalnîi seamănă cu aceea a miliardarului Mihail Hodorkovski, arestat în anul 2003, pe aeroportul din Novosibirsk. Intervievatul nostru a adus o serie de amănunte: „Când s-a întors Hodorkovski, și tot din Germania, a fost arestat și a stat la închisoare timp de 10 ani. În 2013, când a fost eliberat, prima condiție pusă a fost să părăsească Rusia, iar el a plecat înapoi în Germania. Maniera rusă referitoare la procedura în legătură cu asemenea personaje este să le scoată din Federația Rusă, știind că în străinătate impactul lor este foarte mic. Fiind un stat suficient de puternic, Rusia își poate controla intern evoluția politică și mediatică. Acum, însă, revenirea lui Navalnîi îi încurcă un pic. Pentru ei, cel mai confortabil ar fi fost ca el să fi rămas în afara Rusiei…”

ADVERTISEMENT

„Rusia nu-și poate permite să joace cu mănuși. Ar fi un semn de slăbiciune”

Care va fi reacția Rusiei? Deocamdată, poate fi vorba doar despre estimări iar profesorul Dungaciu a punctat: „Nu-mi imaginez că Rusia își poate permite să joace cu mănuși, pentru că ar părea un semn de slăbiciune. Anul acesta, în Federația Rusă vor avea loc alegeri parlamentare, care vor asigura trecerea spre noul aranjament constituțional, care îi va asigura, din nou, puterea lui Vladimir Putin. Trebuie văzut în ce formă, dar această schimbare constituțională care urmează să fie pusă în practică trebuie să fie făcută într-o atmosferă de forță”.

Așadar, soarta disidentului rus pare pecetluită. „Nu-și pot permite să-l lase în libertate pe Navalnîi, pentru ca acesta să ofere un exemplu de forță, în sensul în care n-a putut fi oprit nici de otravă, nici de politica regimului Putin. Deci, pentru Federația Rusă este riscant să nu joace dur, așa cum la fel de riscant este să joace foarte dur cu Navalnîi. Pericolul vine mai degrabă din partea SUA, decât a europenilor”, a declarat interlocutorul nostru.

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, rușii nu-și pot permite să ignore o serie de avertismente. Dan Dungaciu a plusat, pe această temă: „Consiliul de Securitate al președintelui Joe Biden a transmis un mesaj dur, în sensul căruia disidentul trebuie eliberat și unde se mai menționa că evenimentele de la Moscova sunt deosebit de grave. Cred că, între două rele, Moscova îl va alege pe cel mai mic, adică să fie radicali cu Navalnîi și să nu-i permită să-și ducă mai departe jocul politic”.

Protestatari arestați la Moscova (sursa hepta.ro)
Protestatari arestați la Moscova (sursa hepta.ro)

Rușii s-au săturat de revoluții, iar fantoma lui Elțin încă bântuie…

Poliția rusă a arestat, duminică noapte, mai mulți susținători ai lui Alexei Navalnîi, înainte de aterizarea acestuia la Moscova. Avionul companiei ruse Pobeda, la bordul căruia se afla Navalnîi, urma să ajungă pe aeroportul „Vnukovo”, dar a fost redirecționat și a aterizat pe „Șeremetievo”. După arestarea lui Navalnîi, au avut loc proteste de stradă, care s-au lăsat cu incidente violente și cu arestări.

Totuși, situația a fost anticipată: „Prezența și reacția populației este, din nou, un element pe care oficialii de la Kremlin îl iau în calcul, ca de fiecare dată. Să fim realiști. La aeroport, n-au fost 10.000 de oameni… Au venit doar câteva sute, nu a fost o prezență masivă. Din perspectiva susținerii, n-am asistat la un fenomen prea încurajator pentru Navalnîi”.

„Pe de altă parte, dincolo de pregnanța acestui caz, nu trebuie să uităm că populația Rusiei are oroare de revoluție, în acest moment. Majoritatea cetățenilor trecuți de 40-45 de ani, care au trăit lucid perioada de după căderea URSS-ului, compară de fiecare dată situația actuală cu acei zece ani, adică anii vremurilor lui Elțin sau, cum spun chiar rușii, „anii răi”. Indiferent că atunci s-au pus bazele democratizării și ale investițiilor private, este cea mai proastă situație pe care au traversat-o și impresia lor este că a fost o catastrofă”, a continuat profesorul Dungaciu.

Așadar, se pare că, indiferent de context și de reacțiile internaționale dure, rușii par fericiți sub tutela „eternului lider”, Vladimir Putin. Argumentația a sosit imediat: „Așadar, comparând de fiecare dată, tentația este să alegi răul cel mai mic, iar acesta este regimul Putin. Tinerii care s-au născut în acești ultimi ani și au votat pentru prima oară în timpul mandatelor lui Putin au trăit mai bine decât părinții lor”.

Reacțiile internaționale, contrazise de sondajele de opinie

Incidentele de la Moscova au declanșat reacții dure, în întreaga lume, inclusiv în România. Potrivit AFP, Jake Sullivan, viitorul consilier pentru securitate națională al președintelul american, Joe Biden, a declarat că „Aleksei Navalnîi trebuie eliberat imediat, iar autorii acestui scandalos atac la adresa vieții lui trebuie să fie trași la răspundere. Atacurile Kremlinului împotriva lui Navalnîi nu sunt numai o încălcare a drepturilor omului, dar și un afront adus poporului rus, care dorește ca vocea lui să fie auzită”.

De asemenea, Canada a reclamat eliberarea imediată a opozantului rus, considerând „inacceptabilă” arestarea sa, după ce primise îngrijiri în Germania, în urma presupusei otrăviri. Ministrul de externe de la Ottawa, Marc Garneau, a subliniat, într-un mesaj pe o rețea de socializare: „Canada condamnă ferm arestarea lui Alexei Navalnîi la sosirea lui la Moscova. Autoritățile ruse trebuie să-l elibereze imediat. Este inacceptabil și vom continua să cerem explicații în legătură cu otrăvirea lui”.

Citat de AFP, Josep Borrell, șeful diplomației europene, a cerut autoritățile ruse „să respecte drepturile lui Navalnîi” și a cerut „eliberarea lui imediată, deoarece politizarea sistemului juridic este inacceptabilă”. Și premierul polonez Mateusz Morawiecki a lansat un apel la eliberarea imediată a disidentului rus. „Detenția lui Navalnîi este o altă încercare de a intimida opoziția democratică din Rusia. Este esențial un răspuns rapid și fără echivoc la nivelul UE. Lansez un apel autorităților din Rusia să elibereze imediat deținutul”, a notat Morawiecki pe Twitter.

„Cu 15% e greu să schimbi un regim”

Totuși, majoritatea rușilor pare să nu bage în seamă nici acest caz, semnalizat de Occident și nu numai… „După recentele sondaje rusești, cei care cred că acest caz al lui Navalnîi este o manipulare a Kremlinului, pentru a-și elimina un probabil adversar politic, sunt de numai 15%. Acesta este nivelul dur. Restul consideră că este o minciună a lui Navalnîi, iar alții sunt de părere că sunt implicate serviciile secrete americane, etc. Dar, cu 15% e greu să faci o revoluție sau să schimbi un regim. Din acest punct de vedere, în sânul societății ruse, potențialul este destul de redus. Nici în exterior nu văd un efort consistent sau o presiune insuportabilă pusă pe conducerea de la Kremlin, astfel încât să se forțeze o eventuală schimbare de regim”, a încheiat Dungaciu.

Dan Dungaciu, de la jurnalist la Secretar de Stat și profesor universitar

Dan Dungaciu este un cunoscut geopolitician și sociolog, profesor universitar la Catedra de Sociologie a Universității din București. Este coordonatorul Masteratului pentru Studii de Securitate al respectivei Universități, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C.Brătianu” al Academiei Române și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre din România. A fost jurnalist și ulterior, Secretar de Stat în MAE și consilier pentru integrare europeană la Președinția Republicii Moldova. La Chișinău, a fost decorat cu Premiul de Stat „Ordinul de Onoare”.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 859. 32 pagini + cartea „Dictatura gastronomică”
A apărut noua revistă Taifasuri