Ce înseamnă doliu național și de ce se trag 21 de salve de tun la înmormântarea lui Ion Iliescu. Când s-a mai întâmplat asta

A fost decretat doliu național, însă puțini știu ce înseamnă asta și mai ales de ce se trag 21 de salve de tun la înmormântarea lui Ion Iliescu.

Ce este doliul național și când se instituie în România

Oficialitățile statului au ales ziua de joi, 7 august 2025, să fie una de doliu național, în memoria fostului președinte al României, Ion Iliescu, îngropat la această dată în Cimitirul Ghencea III. 

Ce înseamnă acest doliu și de ce se trag salve de tun în onoare fostului lider al FSN? Ei bine, doliul național se ține în semn de respect față de o personalitate marcantă din societate care trece la cele veșnice. De asemenea, poate fi decretat și în urma unor tragedii colective (cum a fost, de pildă, incendiul devastator din clubul Colectiv).

Pe perioada de doliu (poate fi mai mult de o zi) instituțiile statului arborează drapelul României în bernă, iar iar manifestările culturale și colective sunt anulate. Totodată, posturile radio și de televiziune își adaptează grilele, cetățenii fiind îndemnați la reculegere și sobrietate.

Digi24.ro

Efectele „catastrofale” ale modelului economic al Chinei: Cum facilitează politicile lui Xi prăbușirea industriilor din restul lumii

Cine decide declararea doliului național

Declararea zilei sau zilelor de doliu național este decisă, în România, de guvern, însă propunerea poate veni din mai multe părți ale puterii: premier, președintele țării, ministrul afacerilor interne, ministrul apărării sau ministrul de externe.

Digisport.ro

Alungat de Tottenham, Radu Drăgușin și-a găsit echipă și transferul prinde contur: ”E o obsesie”

Decizia se adoptă în cadrul unei ședințe de guvern, iar hotărârea este publicată, apoi, în Monitorul Oficial al României.

Câte zile poate dura doliu național în România

În țara noastră, doliul național poate dura între una și trei zile, în funcție de eveniment. O zi se acordă pentru tragedii cu impact mare, dar cu victime reduse, precum atentatele teroriste sau accidente aviatice produse într-un context dramatic sau, după caz, dacă moarte un fost președinte al statului.

2 zile se dau pentru evenimentele cu număr mai mare de victime sau care reprezintă o însemnătate mai specială. 3 zile se acordă în cazul situațiilor excepționale, a unor tragedii cu impact covârșitor. După incendiul de la Colectiv, au fost decretate trei zile de doliu național.

Ce presupune doliu național: reguli, restricții și obligații

Așa cum am precizat și în rândurile de mai sus, doliul național vine cu o serie de reguli și restricții. Le enumerăm, punct cu punct, pe cele mai importante dintre acestea:

• televiziunile își adaptează programele prin care marchează doliul național;
• instituțiile statului arborează drapelul în bernă. Aici includem atât autoritățile locale, cât și pe cele centrale sau sediile partidelor politice, ambasade etc.;
• nu se țin evenimente culturale (cel puțin cele organizate de instituțiile finanțate de stat).

Ce nu ai voie să faci în timpul doliului național

Ce nu avem voie să facem în timpul doliului național? Nu există o obligativitate, ci mai degrabă aceste lucruri se iau cu titlul de recomandare. În primul rând, nu e indicat să organizezi nunți, botezuri sau alte evenimente care implică autorități oficiale. Primăriile pot anula cununiile civile, de pildă.

Nu este recomandat să ignori momentele de reculegere, mai ales dacă participi la un eveniment oficial unde se pune accent pe tăcere și solemnitate.

Ce activități publice se suspendă în mod oficial

În continuare, nu vorbim despre o interdicție clară, despre o obligație legală, ci una morală. Se suspendă activitățile sportive, cele de divertisment în instituțiile publice, precum și manifestările publice de tip carnaval sau paradă, în stradă. În cazul meciurilor de fotbal, ele pot fi ținute fără spectatori, pe stadion, incluzând un moment de reculegere în memoria celui sau celor decedați.

Evenimentele culturale și artistice, cu caracter festiv, pot fi amânate, mai ales dacă sunt organizate sau sprijinite financiar în mod oficial de instituțiile statului. În cazul celor private, cum este festivalul Untold, decizia rămâne doar la latitudinea organizatorului privat. Așa cum se știe, anul acesta, de exemplu, Untold începe în ziua doliului național în memoria lui Iliescu, iar evenimentul se va ține, conform programului.

Ce trebuie să facă instituțiile și companiile private

Instituțiile publice și private nu au obligații legale cu ocazia zilei de doliu național. Totuși, este recomandată o comunicare mai sobră (când ne referim la comunicările publice) și, dacă nu se poate arbora drapelul în bernă, este suficientă și aplicarea unei benzi negre pe marginea lui.

În cazul firmelor private, unele produse pregătite pentru lansarea cu fast ar putea fi amânate pentru o altă dată, la fel și spectacolele publice organizate. Repetăm, nu există nicio prevedere legală care să interzică orice fel de festivitate!

Doliul național și simbolurile sale

Doliul național are, așadar, un caracter simbolic, și exprimă unitatea națională în fața durerii colective. În țara noastră, prima instituire a doliului național a avut loc în anul 1914, cu ocazia morții Regelui Carol I. Atunci, întreaga țară a fost cuprinsă de doliu, reflectând nu doar pierderea unui monarh, ci și începutul unei noi etape istorice. Din acel moment, doliul a fost decretat în mai multe rânduri printre care la moartea Regelui Mihai (2017), în urma accidentului aviatic din Muntenegru (2013) sau a incendiului de la Colectiv (2015).

Printre simbolurile doliului național enumerăm drapelul național în bernă, care trebuie arborat de instituțiile publice și banderola neagră la braț, care poate fi purtată de angajații instituțiilor publice, simpli cetățeni sau oficiali.

Arborarea drapelului în bernă

Ce înseamnă arborarea drapelului în bernă? Vorbim, de fapt, despre coborârea drapelului la jumătatea catargului. Acest gest este făcut de instituțiile de stat în semn de respect față de victimele care sunt comemorate, accentuându-se recunoașterea unui moment de durere națională sau de recunoștință față de cel decedat (mai ales dacă are contribuții istorice semnificative).

Drapelul mai poate fi arborat și la sediile misiunilor diplomatice ale României, instituții private sau organizații nonguvernamentale care doresc să se alăture simbolului doliului sau locuințe particulare.

Diferențele dintre doliu național și doliu personal

Pornind chiar de la denumirile celor tipuri de doliu, deja ne putem da seama care sunt diferențele. În primul rând, doliul național îl ține o țară întreagă, iar cel personal doar familia și apropiații victimei.

Durata doliului național poate varia între 1 și 3 zile, pe când cel personal este marcat pe o durată mai lungă, de la 3 la 6 luni sau chiar un an, în mod tradițional.

Exemple de doliu național din istoria recentă a lumii

Doliul național se ține și în alte state, nu doar în România. Marcăm, mai jos, câteva dintre evenimentele care au dus la decretarea acestui doliu dincolo de granițele noastre:

• moartea fotbalistului Eusebio (2014): Portugalia a ținut trei zile de doliu;
• moartea Reginei Elisabeta a II-a (2022): Regatul Unit a avut 10 zile de doliu național;
• moartea fotbalistului Pele (2022): Brazilia a decretat trei zile de doliu;
• cutremurul devastator din Turcia și Siria (februarie 2023): 7 zile de doliu național;
• atentatele de la Paris (Bataclan, 13 noiembrie 2015): Franța a decretat trei zile.

Cazuri în care România a fost în doliu alături de alte state

Au existat, însă, și situații în care țara noastră a ținut momente de reculegere alături de alte state. Atentatele din 11 septembrie 2001, de pildă, au reprezentat un astfel de moment, România decretând atunci zi de doliu național, la data de 14 septembrie, la trei zile după masacrul din New York.

De asemenea, catastrofa aviatică de la Smolensk (Polonia) din 2010, când fostul președinte polonez Lech Kaczynski și alți oficiali s-au stins din viață. România a fost în doliu pe 18 aprilie 2010.

Focurile de armă au fost trase în aer în semn de pace, de navele marine care se apropiau de porturile străine

Revenind la înmormântarea lui Ion Iliescu, potrivit legii, fostul președinte are parte de onoruri militare, fiind condus pe ultimul drum de reprezentanți ai Armatei Române. Deseori s-a spus că se trag 21 de salve de tun, dar care este motivul și ce reprezintă acestea?

Tradiția salvelor de tun (care sunt niște focuri de armă trase în aer) la înmormântări are rădăcini vechi în istoria militară și navală din Europa. În epoca armelor cu pulbere, tunurile unei nave de război erau considerate principala forță de apărare. De fiecare dată când o navă se apropia de un alt port, se comandau aceste focuri de armă, în semn de pace și respect. Practic, armele erau descărcate ca o dovadă că navele nu intenționau să atace, fiindcă își goliseră tunurile.

Această tradiție a acaparat mai multe ceremonii și s-a extins inclusiv la funeraliile președinților, ale regilor sau figurilor marcante din armată. Numărul de salve diferă în funcție de rangul persoanei decedate. Se dau 21 de focuri de armă pentru președinți și regi și câte 19, 17 sau 15 pentru oficiali de rang inferior, conform protocolului militar.

De ce 21 de salve și nu 20?

Salvele de tun se mai trag, de asemenea, și în cazul anumitor sărbători importante, iar aici amintim Ziua Marinei, care are loc pe 15 august (în termeni religioși, vorbim despre Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare).

De ce se trag 21 de salve pentru regi și președinți și nu s-a ales vreun alt număr? Numărul 21 este considerat onorific și a devenit un standard internațional. Inițial, se trăgeau 7 salve, cifra fiind considerată una sacră, dar bateriile de pe uscat au început să răspundă cu câte 3 salve pentru fiecare trasă de navă. Așadar, avem 21 în total.