Parlamentul se face că lucrează pe durata stării de urgență. România, guvernată prin ordonanţe militare

Starea de urgență impusă epidemia de coronavirus a făcut ca România să fie guvernată aproape exclusiv prin ordonanțe de urgență sau ordonanțe militare.  Însă unii parlamentari par să fi hotărât să se agațe de starea de urgență ca să-și promoveze proiecte de lege care să reglementeze anumite sectoare în această perioadă. Indiferent dacă sunt măsuri bune sau proaste, nu au nicio șansă să fie adoptate până la finele acestei perioade, astfel că, în eventualitatea adoptării lor, nu vor folosi  absolut la nimic.

Legi blocate în Parlament pe timpul stării de urgenţă: legea educaţiei, cea mai importantă

Pentru gestionarea imediată a crizei, singurele măsuri care pot fi luate imediat sunt ordonanțele emise de Guvern, iar o parte dintre acestea au fost revizuite la o săptămână-două, semn că și Cabinetul Orban a improvizat pe parcurs răspunsul la criza epidemiei de COVID-19. Astfel, Guvernul a schimbat în scurt timp prevederile legate de amânarea plății ratelor la bănci sau cele referitoare la șomajul tehnic.

În schimb, capacitatea Parlamentului de a interveni rapid este nulă, însă asta nu  i-a împiedicat pe parlamentari să propună legi care nu vor valora nici cât hârtia pe care sunt scrise. Ca de obicei, una dintre victimele preferate ale freneziei legislative este Legea educației, schimbată de zeci de ori din 2011 încoace, când a fost adoptată.

Astfel, deputatul PSD Roxana Mânzatu a inițiat un proiect care impune autorităților să asigure ”fiecărui cadru didactic și fiecărui elev care are dreptul la bursă de ajutor social a unui dispozitiv de de tip tabletă sau laptop, conectat la internet pentru a putea participa la activitățile de e-learning desfășurate în afara orelor de clasă”.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Proiectul a ieșit abia joi din dezbatere publică, iar parcursul legislativ ar putea dura cel puțin o lună, în cel mai bun caz, interval în care se va ieși din starea de urgență și este probabil ca până atunci să se reia și cursurile în școli astfel că măsura ce vrea a reglementa o problemă apărută pe durata stării de urgență va fi fost deja caducă.

Și fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu a inițiat un proiect ce ar urma să acorde universităților o derogare explicită pentru desfășurarea cursurilor online, după o metodologie aprobată de Senatul fiecărei universități. Din fericire, universitățile nu au așteptat dezlegarea de la fostul diriguitor al învățământului românesc, iar cursurile online se desfășoară încă de la începutul stării de urgență.

Ceva mai multă noimă are un proiect al senatorului Robert Cazanciuc prin care este interzisă activitatea de judecată a instanțelor, cu excepția cauzelor care țin de măsurile preventive, de protecția relațiilor de familie și alte cauze urgente. De asemenea, sunt suspendate termenele de prescripție.

Cazanciuc argumentează că, în momentul de față, cauzele judecate sunt stabilite de fiecare curte de apel, fapt care va duce la o aplicare neunitară a legii, problemă deja foarte serioasă pentru sistemul judiciar din România. Chiar dacă motivul invocat pentru inițiarea legii poate fi justificat, problema acestuia este că va intra în procedura legislativă a bia pe 8 mai, cu o săptămână înainte de ridicarea stării de urgență.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Șerban Nicolae s-a lăsat păgubaș

În contratimp, a fost și senatorul Șerban Nicolae.  La scurtă vreme, după ce Guvernul a decis interzicerea exportului de cereale și alte produse agroalimentare în afara Uniunii Europene, senatorul a depus un proiect care a dus interdicția și mai departe, anume exportul ar fi trebuit interzis cu totul, chiar dacă interzicerea circulației unor mărfuri în interiorul UE ar duce la sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Exportul ar fi fost permis doar în baza unui certificat de export, care putea fi acordat doar după ce autoritățile ar fi stabili o balanță de produs care să stabilească necesarul intern.

La numai două zile după ce a depus proiectul, Șerban Nicolae a fost lăsat în ofsaid de către Guvern care, prin intermediul ministrului Marcel Vela, a anunțat că interdicția exportului a fost eliminată cu totul.

”Articolele care interzic acest export își încetează aplicabilitatea, pentru că în urma discuțiile s-a reușit perspectiva și s-a clarificat achizița necesară pentru completarea rezervei de stat, astfel încât securitatea alimentară să fie asigurată până la următoarea recoltă. Nu mai este interzis acest export”, a spus Vela pe 16 aprilie.

După ce reproșase Guvernului ”lipsa de rigoare juridică”, Nicolae a descoperit că nici de rigoarea lui nu mai este nevoie astfel că a retras proiectul din dezbatere publică.

Conflict între Parlament și Guvern

Singura metodă prin care Parlamentul a legiferat cu impact direct asupra modului de gestionare a crizei epidemice a fost atunci când liderii partidelor au promovat împreună unele legi, însă toate aceste legi au provocat nemulțumirea Guvernului și a PNL care au acuzat opoziția că blochează eforturile cabinetului Orban.

Este vorba de un pachet legislativ inițiat de către PSD care a inclus o altă variantă privind amânarea ratelor la bănci, mai avantajoasă pentru clienții instituțiile financiare, precum și legea de amânare a plății la utilități și a plății CAS și  CASS.

PNL a contestat aceste legi la Curtea Constituțională afirmând că sunt lipsite de un fundament economic solid și că procedura de urgență prin care au fost adoptate nu a respectat normele Constituției.

Deși Constituția prezumă o corecta loialitate între Guvern și Parlament, PSD încearcă practic să împiedice măsurile luate deja de guvern, prin înregistrarea inițiativelor în aceeași zi în care au fost adoptate de guvern. Și fără avizul Consiliului Economic și Social!

În graba de a sabota măsurile luate deja de guvern, majoritatea toxica a PSD a trecut aceste proiecte cu tăvălugul, fără dezbatere parlamentară și fără avize de la comisii importante, precum cea juridică sau economică.

Celor doua inițiative le lipsesc punctul de vedere al guvernului și impactul socio-economic, juridic și bugetar, deși PSD, partidul populismului, deschide calea unor “facilități” care în final vor fi suportate tot de cetățeni, fie în plata lunară a ratei majorate la bancă, fie în factura mai costisitoare la utilități“, a motivat demersul Florin Roman, liderul deputaților PNL.

Curtea a stabilit data de 6 mai pentru dezbaterea acestor legi. Rămâne de văzut dacă nu va fi stabilit un nou termen pentru perioada de după starea de urgență ținând seama că CCR și-a suspendat activitatea prin două decizii succesive și a amânate cauzele aflate pe rolul său.