Cum a aplicat Ilie Bolojan măsurile de austeritate la propria Cancelarie. Tăierile pe care actualul premier le-a făcut la bugetul Cancelariei primului-ministru. Cum arăta bugetul lăsat moștenire de către fostul premier Marcel Ciolacu și cum arată cheltuielile făcute de actualul premier.
După primele șase luni la Cotroceni, Ilie Bolojan a intrat deja în folclorul popular prim măsurile de austeritate impuse. Programul actualului guvern este redus, în discursul public, la măsurile de austeritate. „Austeritatea lui Bolojan” este deja o expresie intrată în limbajul comun astăzi și folosită intens de către adversarii politici. (Liderii PSD o folosesc tot mai des în comunicatele publice, asta deși, de exemplu, înghețarea pensiilor în anul 2025 a fost decisă de fostul premier, Marcel Ciolacu.)
Pe de altă parte, duritatea fiscală a premierului Bolojan nu s-a manifestat doar la guvern. Actualul premier a devenit cunoscut pentru măsurile similare luate la Oradea, apoi la nivelul județului Bihor, apoi la Senatul României, unde în scurta perioadă în care s-a aflat la conducerea instituției, a trecut o serie de reforme ce au avut ca scop reducerea cheltuielilor instituției. Un scenariu similar poate fi observat și la Cancelaria primului ministru, instituția în subordinea căreia funcționează aparatul de lucru al premierului.
Concret, la începutul anului, Cancelaria primului ministru a avut un buget aprobat de 41,8 milioane lei. La finalul anului trecut, cheltuielile totale ale Cancelariei au fost însă de doar 32,9 milioane lei, adică cu 8,89 milioane lei mai puțin decât suma alocată inițial. Practic, vorbim de o reducere a cheltuielilor cu 20,2%, similar cu ceea ce s-a întâmplat și la Palatul Cotroceni în primele șase luni de mandat ale lui Nicușor Dan, cu diferența că premierul a avut la dispoziție o lună mai puțin (mandatul său a început la 23 iunie, cel al președintelui la 26 mai).
De altfel, pe execuția bugetară se poate observa că majoritatea reducerilor de cheltuieli a avut loc în mandatul lui Bolojan. Astfel, după primele șase luni din an, cheltuielile Cancelariei ajunseseră la 19,2 milioane lei, adică 58% din cheltuielile totale. Suma reprezintă 46% din bugetul alocat inițial, adică în primele șase luni, Cancelaria avusese cheltuieli cu doar 4% mai mici, procent care la finalul anului a ajuns la 20,2%.
De unde a reușit premierul să taie aproape 9 milioane de lei sau 20% din bugetul instituției? În primul rând este vorba de cheltuielile de personal. Aici, bugetul inițial alocat a fost de 23,5 milioane lei, însă cheltuielile s-au ridicat la doar 20,5 milioane, adică cu trei milioane de lei mai puțin. Practic, o treime din totalul economiilor au fost făcute la nivelul salariilor angajaților.
Cea mai mare parte a reducerilor a fost făcută la salariile de bază, ceea ce înseamnă că instituția a avut mai puțini angajați. Concret, bugetul pentru salariile de bază a fost de 19,9 milioane lei, iar la finalul anului cheltuielile au fost de 18,06 milioane lei. Deci, o diferență de aproape două milioane de lei, ce apare însă doar în mandatul premierului Ilie Bolojan.
Concret, în primele șase luni din an, când premieri au fost Marcel Ciolacu și Cătălin Predoiu (interimar), salariile de bază au însemnat 10,3 milioane lei (deci puțin peste jumătate din bugetul alocat). În cele șase luni din mandatul lui Bolojan, aceste cheltuieli au fost de doar 7,7 milioane, adică cu 2,6 milioane de lei mai mici decât în primele șase luni din an.
Alte economii au fost făcute la achiziția de bunuri și servicii. Dintr-un buget inițial de 10,5 milioane, cheltuielile la final de an au fost de doar 9,5 milioane.
O altă reducere importantă, de peste trei milioane de lei, a fost făcută la cheltuielile de protocol. Aici, bugetul inițial a fost de 5 milioane lei, însă la final de an, cheltuielile totale au fost de doar 1,9 milioane lei.
Bolojan a fost auster și în ceea ce privește Fondul primului-ministru, un fond de cheltuieli pentru situații de urgență. Din suma alocată inițial de 500.000 lei, la final de an nu fuseseră cheltuiți decât 45.000 lei (10.000 lei în primele șase luni, și 35.000 lei în a doua jumătate a anului).
Altă jumătate de milion de lei a fost economisită din bugetul pentru deplasările în străinătate. Dacă inițial fuseseră alocați 700.000 lei, la final de an, cheltuielile au fost de doar 182.000 lei, din care 100.000 lei, cheltuieli în primele șase luni.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/02/cancelaria-primului-ministru-exec-bugetara.jpg)
Problemele cu deficitul bugetar nu au început în mandatului lui Ilie Bolojan. De altfel, Guvernul României se chinuie să reducă deficitul și mai ales cheltuielile publice încă din anul 2022, și s-au intensificat în 2023 și 2024. În anul 2024, sub premierul Marcel Ciolacu, Cancelaria primului ministru a avut un buget inițial de 38,8 milioane lei, însă cheltuielile la final de an s-au ridicat la 41,3 milioane lei, adică cu 2,5 milioane de lei mai mult decât fuseseră alocați (+6,44%).
În acel an, creșterii de cheltuieli au fost la salariile de bază ale angajaților, de la 18,8 milioane la 19,5 milioane și la materiale și servicii necesare pentru funcționarea instituției: de la 11,6 milioane la 13,35 milioane lei (Cancelaria a făcut mai multe achiziții sau prețurile au fost mai mari decât se estimase la începutul anului).
Pentru „protocol și reprezentare” bugetul inițial alocat a fost de 1,5 milioane lei, însă premierul Ciolacu a dus cheltuielile de protocol la aproape 2,5 milioane lei. Și cheltuielile în străinătate au fost peste bugetul inițial: de la 500.000 lei alocați, cheltuielile au ajuns la 700.000 lei.
Fostul lider PSD nu a depășit însă bugetul alocat la Fondul primului-ministru, unde alocarea inițială a fost tot de 500.000 lei. Ciolacu nu a cheltuit însă decât puțin peste jumătate din această sumă, adică 262.000 lei, totuși mult mai mult decât Ilie Bolojan (doar 35.000 lei în șase luni).