Nicușor Dan, primarul general al Capitalei și candidat independent la alegerile prezidențiale din acest an, este partenerul de viață al Mirabelei Grădinaru, care i-a dăruit doi copii, o fată și un băiat. Originară din Vaslui, Grădinaru l-a ajutat pe Dan să pună bazele Asociației Salvați Bucureștiul, prin intermediul căreia acesta a devenit cunoscut în viața politică.
Mirabela Grădinaru, manager în cadrul unei companii auto, revine frecvent în orașul natal, Vaslui, acolo unde locuiește mama sa, Liliana Grădinaru, care este personal didactic la o școală gimnazială din localitate. Mama Mirabelei vine și ea la București, iar una dintre vizite a fost anul trecut, de Paște. ”A venit mama soacră la noi şi ne găteşte miel, drob, tot ce vrem noi. De obicei mergem la Făgăraş şi Vaslui câteva zile de Paşte, dar anul acesta, fiind campanie electorală, stăm aici, în familie, cuminţi”, a mărturisit Nicușor Dan într-un interviu la Prima TV. La Făgăraș, orașul natal al primarului, locuiește tatăl lui Nicușor Dan.
Soacra lui Nicușor Dan, care are și un fiu, este membră a Uniunii Sindicale Didactica Vaslui și, în această calitate, a dat în judecată Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu, a cărei angajată este. Obiectul dosarului înregistrat pe 2 noiembrie 2023 la Judecătoria Vaslui este “calcul drepturi salariale”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Sindicatul și membrii acestuia au solicitat ca școala să fie obligată la recalcularea și plata indemnizaţiilor de concediu corespunzătoare zilelor de concediu aferente fiecărui membru de sindicat reprezentat, începând cu data de 01 decembrie 2018 şi până în luna iunie a anului 2023, prin includerea în calculul cuantumului acestora și a indemnizaţiei de hrană, sume actualizate cu indicele de inflație precum și plata dobânzii legale penalizatoare calculate de la data la care ar fi trebuit plătite drepturile respective (de la scadență) și până la data plății efective.
În motivarea cererii, sindicatul reclamant a arătat că, în fapt, membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză au/au avut calitatea de personal angajat (personal didactic de predare) în cadrul unității de învățământ pârâte, personal care a fost prejudiciat de angajator prin calculul greșit al indemnizațiilor de concediu de odihnă cuvenite începând cu data de 01.12.2018 și până în luna iunie a anului curent (2023). Prejudiciul material s-a produs din cauza faptului că, în calculul indemnizațiilor de concediu nu s-a inclus și valoarea cuvenită indemnizației de hrană de care personalul expus a beneficiat începând cu data de 01.12.2018, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat, cu privire la afirmația Școlii gimnaziale precum că indemnizația de hrană a fost inclusă în media zilnică pe baza căreia s-a calculat indemnizația de concediu, sindicatul reclamant a arătat că pârâta recunoaște faptul că în intervalul menționat indemnizația de hrană nu a fost avută în vedere la stabilirea drepturilor bănești corespunzătoare perioadei de concediu, astfel încât pârâta face confuzie în ceea ce priveşte cadrul legal cu privire la stabilirea indemnizației de concediu de odihnă.
Prin sentința civilă din 15.02.2024, Tribunalul Vaslui a admis excepţia prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada decembrie 2018 – octombrie 2020, invocată de pârât şi, în consecință, a respins pretențiile reclamantului pentru această perioadă, ca fiind prescris dreptul material la acțiune. A obligat școala să recalculeze şi să achite membrilor de sindicat indicaţi, indemnizațiile pentru concediu de odihnă cu includerea în cuantumul acestora şi a indemnizațiilor de hrană, sume actualizate cu indicele de inflație la data plăţii efective, precum şi dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data scadenței până la data plății efective, începând cu 24 octombrie 2020 şi până la 30 iunie 2023.
Nemulțumită de decizie, Școala Gimnazială a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iași. Instanța a arătat că pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
S-a reţinut de către prima instanţă că în cauză se impune a se analiza, raportat la susţinerile părţilor, în ce măsură acest venit salarial poate fi apreciat ca reprezentând un spor, respectiv dacă aceasta este sau nu un spor cu caracter permanent şi dacă astfel poate fi luat în calcul la stabilirea indemnizației pentru concediul de odihnă. Conform prevederilor Codului Muncii, cererile privind plata unor diferenţe salariale poate fi făcută într-un termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune. Aplicând acest termen regresiv şi reţinând că în speţă, prin întâmpinare a fost invocată excepţia prescripţiei pentru perioada 01 decembrie 2018 – 23 octombrie 2020, rezultă că dreptul material la acţiune pentru pretenţiile salariale anterioare datei de 23.10.2020 este prescris.
În dosar se arată că, deși această indemnizaţie se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară nu este de natură să ducă la concluzia că nu ar fi un spor cu caracter permanent. Astfel, textul de lege arată care este modul de calcul al indemnizaţiei de hrană, fără a afecta natura acestuia de spor cu caracter obligatoriu şi permanent. Mai mult, la calculul indemnizaţiei de concediu se vor avea în vedere drepturile salariale prevăzute la alin. (1) de la art. 150 din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul. Astfel, se înţelege că în privinţa sporurilor va fi avută în vedere suma efectiv încasată cu acest titlu din ultimele 3 luni, fără a fi obligat angajatorul să ia în calcul o sumă fixă sau valoarea cea mai mare din cursul unei anumite perioade.
Ca urmare, întrucât indemnizaţiile de hrană se acordă lunar, nu sporadic în anumite luni din an, aceste drepturi salariale au caracter permanent, iar potrivit Codului muncii, ele “trebuie incluse în cuantumul indemnizaţiilor de concediu de odihnă, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. Totodată, chiar dacă au un caracter variabil, în măsura în care sunt permanente, indemnizaţiile de hrană se includ în indemnizaţia de concediu, iar cuantumul indemnizaţiei de concediu urmează a fi stabilit prin aplicarea algoritmului prevăzut de art. 150 alineat 2 din Codul muncii, fiind indiferentă, din această perspectivă, împrejurarea că ele se acordă proporţional cu timpul lucrat, de vreme ce acest aspect tine de caracterul variabil al indemnizaţiei în discuţie şi nu vizează caracterul lor permanent, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.
Aşa fiind, întrucât concediul de odihnă este intrinsec legat de activitatea desfăşurată de salariat anterior efectuării acestuia, fiind destinat să asigure refacerea capacităţii de muncă afectate -între altele – de condiţiile de muncă, este firesc ca şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă să fie stabilite în raport cu salariul lunar corespunzător perioadei de activitate, deci cu luarea în considerare a sporurilor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase. Prin urmare, pe 21 mai 2024, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondat, apelul declarat de Şcoala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu”, astfel că Liliana Grădinaru și colegele ei de sindicat au câștigat procesul.