Ce moștenire a primit primul soț al Laurei Vicol. Cine l-a dat în judecată pe Tiberiu Vicol după decesul mamei sale

Laura Vicol, fosta şefă PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, a fost arestată preventiv pentru 30 de zile în dosarul Nordis, alături de soțul ei, Vladimir Ciorbă, și de alte trei persoane. Decizia a fost luată miercurea trecută, de Curtea de Apel București. Alte trei persoane au fost arestate la domiciliu şi trei plasate sub control judiciar.

O bancă l-a executat silit pe Tiberiu Vicol

Vladimir Ciorbă este al doilea soț al Laurei Vicol, cei doi fiind căsătoriți din 2017. Înainte de această căsătorie, avocata a fost soția lui Tiberiu Vicol, un om de afaceri căruia i-a dăruit un băiat, pe Luca. Tiberiu Vicol a avut și el probleme cu legea, primind o condamnare definitivă, pe 7 decembrie 2011, de 4 ani și 9 luni de închisoare într-un caz de fraudă cu fonduri europene. Valoarea prejudiciului a depășit 500.000 de euro.

Numele lui Tiberiu Vicol mai apare într-un dosar înregistrat pe 12 august 2020 la Judecătoria Buftea, al cărui obiect este “acțiune oblică”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Vista Bank Romania SA are calitatea de reclamant, în timp ce Tiberiu Vicol figurează ca pârât. Banca a solicitat ca, prin intermediul unei acţiuni oblice,  să se constate că după decesul mamei lui Tiberiu Vicol, survenit la data de 20.06.2017, a rămas ca unic moștenitor pârâtul Tiberiu Vicol, în calitate de fiu al acesteia, să se constate că imobilele constând în construcţii şi terenurile aferente aparţin defunctei, fac parte din masa succesorală și să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtului asupra imobilului, în cota de 1/1 cu titlu de moştenire.

Vista Bank a arătat faptul că Tiberiu Vicol datorează, în baza unui acord de împrumut, mai multe sume de bani, pentru care s-a început executarea silită a bunurilor obţinute în urma succesiunii, acestea urmând a fi valorificate în procedura de executare silită pentru recuperarea creanţei deţinute faţă de pârât, fiind îndeplinite condiţiile acţiunii oblice. Prin sentinţa din 30.03.2022, Judecătoria Buftea a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă. Vista Bank a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Ilfov.

Digi24.ro

Cum îl percep americanii pe Putin. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj de opinie

Acesta a arătat că, pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a avut în vedere următoarele: cu privire la excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instanța a constatat că, la sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanţă, din oficiu, sau de către pârât. Analizând dispozițiile anterior citate, instanța a reținut, contrar susținerilor reclamantei, că obligația depunerii încheierii notariale subzistă și în ipoteza în care nu s-a solicitat partajarea bunurilor ce fac obiectul succesiunii, ci doar constatarea deschiderii succesiunii și stabilirea calității de moștenitor.

Dezbaterea succesiunii a fost suspendată

În acest sens, instanța a arătat că dezbaterea procedurii succesorale privește cererile având ca obiect constatarea deschiderii succesiunii unei persoane, a calității părților de moștenitori legali şi a cotelor succesorale, precum şi partajarea masei succesorale sau constatarea vacanţei succesorale, aspect care rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor Codului Civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale. În acest sens, instanța a arătat că, în cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileşte calitatea moştenitorilor şi legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum şi compunerea masei succesorale.

Digisport.ro

S-au împăcat! Shakira, surpriză de proporții la 48 de ani

Rezultă astfel că instituirea acestei obligaţii legale în sarcina reclamantului Vista Bank are ca scop evitarea riscului pronunţării de către instanţă a unei hotărâri judecătoreşti prin care să se statueze asupra aceloraşi aspecte ca cele constatate de notarul public, în ipoteza în care procedura succesorală a fost anterior demarată în faţa acestuia, fiind emis un certificat de moştenitor sau, după caz, de calitate de moştenitor. Instanța a subliniat faptul că sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată este determinată exclusiv de nerespectarea obligaţiei de a depune la dosar încheierea prevăzută de art.193 alin.(3) din C. proc. civ., iar nu şi de lipsa sesizării notarului public cu deschiderea procedurii succesorale, întrucât părţile pot opta pentru dezbaterea proceduri succesorale în faţa instanței, în acest caz având numai obligația legală de a depune la dosar dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

De asemenea, instanța a arătat că, deși dispozițiile legale permit invocarea excepției inadmisibilității din oficiu, acest aspect nu presupune în sarcina instanței obligația de a comunica în prealabil părților necesitatea depunerii încheierii emise de notarul public, întrucât în acest caz, prin intervenția instanței s-ar rupe echilibrul procesual, având în vedere faptul că excepția inadmisibilității a fost invocată de partea adversă, ambele părți beneficiind de asistență juridică de specialitate din partea avocaților aleși, poziția procesuală a reclamantei fiind aceea că nu este necesar să se facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile prin depunerea încheierii notariale, atâta timp cât au fost depuse înscrisuri din faza executării silite, din care rezultă că dezbaterea succesiunii a fost suspendată.

Tribunalul Ilfov a respins apelul băncii, ca tardiv formulat

Instanţa de judecată a constatat faptul că adresa emisă de Biroul Notarilor Publici Asociaţi la data de 05.08.2019 – ca răspuns la solicitarea efectuată de către Societatea Civilă Profesională de executori judecătoreşti în cadrul dosarului de executare silită nu poate reprezenta încheierea prevăzută de art. 193 alin.(3) din C. proc. civ., având în vedere faptul că această încheiere trebuie emisă de notarul public în apropierea momentului introducerii cererii de chemare în judecată (în cauza dedusă judecăţii cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 12.08.2020, iar adresa emisă de notarul public la data de 05.08.2019), încheierea să fie emisă ca o procedură prealabilă necesară demarării unei acţiuni oblice având ca obiect succesiunea ca urmare a solicitării reclamantei şi nu a executorului judecătoresc în faza executării silite.

Instanţa de judecată a constatat că există riscul, în lipsa îndeplinirii procedurii prealabile de către reclamant anterior demarării procesului civil, ca succesiunea să se fi finalizat sau să fie în procedură de finalizare, necunoscându-se starea actuală a dezbaterii succesiunii. Astfel, instanţa a constatat faptul că reclamanta nu a urmat procedura prealabilă şi a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtă și a respins cererea ca inadmisibilă. La termenul de judecată din 08.05.2023 instanţa a invocat din oficiu excepţia tardivităţii formulării apelului şi a rămas în pronunţare, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.

Tribunalul a reţinut că sentinţa atacată a fost comunicată apelantei la data de 29.04.2022, iar apelul formulat a fost depus prin e-mail în data de 02.06.2022. Cum termenul pentru formularea apelului este de 30 de zile şi se calculează pe unităţi libere de timp, neintrând în calcului termenului nici prima şi nici ultima zi a acestuia, aplicând dispoziţiile legale amintite la speţa de faţă se constată că ultima zi în care putea fi depus apelul era în data de 30.05.2022. Ținând cont de toate acestea apelul apare ca tardiv formulat, motiv pentru care va fi admisă excepţia tardivităţii şi respins apelul ca atare. Această decizie a fost luată de Tribunalul Ilfov pe 6 iunie 2023.