Ce nereguli a găsit Curtea de Conturi în administrația lui Ilie Bolojan. Instituția care a plătit nejustificat 300.000 lei pentru „golirea coșurilor de gunoi”

Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, reales la alegerile din iunie cu peste 55% din voturi este numele de care se leagă speranțele unei tabere din PNL cu privire la destinul partidului după alegerile generale din această iarnă, și înfrângerea care se întrevede. Candidatul PNL pentru Senatul României, fostul primar al Oradei, a declarat recent că este gata să se implice în politica națională, odată ce va fi ales în Parlamentul României.

Neregulile descoperite de Curtea de Conturi la CJ Bihor

Rămâne de văzut dacă Ilie Bolojan va renunța la conducerea CJ Bihor pentru a se implica în politica națională după doar un mandat la conducerea județului. Între timp însă, Curtea de Conturi a realizat un audit financiar atât la nivelul UATJ Bihor cât și la Primăria Oradea, orașul condus de Bolojan timp de trei mandate, și care acum este condus de primarul PNL, Florin Birta.

Raportul Curții asupra finanțelor Consiliului Județean Bihor în anul 2023 evidențiază două erori cu „influențe semnificative” asupra situației financiare a instituției. În primul rând este vorba despre neînregistrarea unor facturi reprezentând lucrări de investiții și prestări de servicii fapt ce a dus la subevaluarea datoriilor pe termen scurt cu suma de 27,3 milioane lei.

A doua neregulă a vizat raportarea eronată la finalul anului a unor creanțe din operațiuni cu fonduri externe nerambursabile, rezultate din derularea de proiecte cu finanțare nerambursabilă, fapt ce a condus la creșterea eronată a datoriilor cu suma de 81 milioane lei. Raportul Curții menționează că această eroare a fost corectată în evidența contabilă în luna mai.

Digi24.ro

„De acum înainte, Moscova nu mai doarme niciodată”. Cum a reușit Ucraina să încline balanța în favoarea sa în războiul dronelor

Sumele pot părea semnificative, însă pe anul 2023 CJ Bihor a avut venituri bugetare de 1,2 miliarde lei și a derulat investiții de 1,03 miliarde. Pentru anul 2024, bugetul instituției este estimat să crească cu peste 50%, ajungând la 2,54 miliarde lei, cea mai mare parte a veniturilor acestea fiind finanțări UE nerambursabile în sumă totală de 1,6 miliarde lei.

Digisport.ro

MM Stoica a vorbit cu Dan Petrescu și a dat vestea

Decontări eronate și lipsa unui audit intern

Dincolo de cele două mari erori, raportul Curții vorbește și de o serie de nereguli pe care le consideră a fi sub pragul de semnificație. Așa cum arată documentul citat, o mare parte dintre acestea au fost corectate în perioada derulării auditului.

Spre exemplu, este vorba de decontarea unor cheltuieli nelegale în cazul unui contract pentru reabilitarea și modernizarea unui drum județean. Suma nu este mare, sub 10.000 de euro, și a fost recuperată de la executantul lucrării în luna iulie.

„Au fost decontate elemente de cheltuieli nelegale, care au majorat în mod nejustificat plățile efectuate pentru Obiectivul de investiții „Reabilitare și modernizare DJ 767”. Înregistrarea unor obligații de plată către executantul lucrărilor, mai mari cu 43.964 lei decât cele real datorate, care au majorat în mod nejustificat plățile efectuate”, se arată în raportul Curții.

La fel, un caz similar în care CJ Bihor a efectuat plăți mai mari decât cele real datorate a fost la darea în administrație a terenului pentru construcția parcului industrial. Prejudiciul, de puțin peste 13.000 lei, a fost recuperat cu tot cu penalități de întârziere în cursul anului curent.

Alte situații identificate de raportorii Curții vizează nestabilirea și neîncasarea redevenței miniere asupra unui teren, prejudiciul aici a fost de 24.000 lei, sau nevirarea la buget a unor garanții de participare la licitații pentru care s-a prescris dreptul creditorilor de a cere restituirea, suma este de 10.000 lei, sau neînregistrarea în evidența contabilă a unei garanții de bună execuție referitoare la contracte de lucrări de investiții. Aici suma este mult mai mare, 32 de milioane.

Alte nereguli apar la o serie de instituții din subordinea CJ Bihor. Este cazul DGASCP Bihor, instituție acuzată de „divizarea unui contract de achiziție publică în mai multe contracte distincte, de valoare mai mică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de Legea nr. 98/2016”.

În ceea ce privește organizarea internă, raportul Curții menționează că la nivelul instituției nu a fost organizată și nu s-a desfășurat vreun audit public intern.

„Activitatea de audit intern a entității auditate nu a fost desfășurată în anul 2023 datorită desființării compartimentului de audit intern, conform Hotărârii Consiliului Județean Bihor nr. 144/29.10.2020. 

Pentru misiunea de audit financiar, auditorii publici externi nu au putut utiliza munca auditului intern, activitatea nu a fost desfășurată în anul 2023”, se mai arată în raportul de audit al Curții.

Nereguli mai mari la Primăria Oradea

În același timp cu auditul de la CJ Bihor, Curtea de Conturi a realizat un control financiar și la Primăria Oradea, neregulile descoperite aici fiind ceva mai semnificative. Evident, municipiul Oradea nu mai intră sub responsabilitatea lui Ilie Bolojan, cel care a condus orașul timp de trei mandate, până în 2020, locul acestuia fiind luat de liberalul Florin Birta, și cu larga susținere a lui Bolojan.

Din nou, în ceea ce privește erorile semnificative identificate în timpul auditului, auditorii Curții au identificat o serie de neconcordanțe în evidența contabilă. În primul rând este vorba despre neînregistrarea unor terenuri în valoare de aproape 40 de milioane de lei.

„Neînregistrarea în evidențele contabile a intrărilor/ieșirilor din patrimoniul entității a bunurilor de natura terenurilor, în sumă totală de 39.285.280 lei, cu toate că la nivelul entității existau documentele care să ateste după caz preluarea/predarea activelor”, se arată în raportul Curții, care menționează că, din totalul acestei sume, suma de 11.904.288 lei a fost determinată suplimentar de către Primăria Oradea cu ocazia realizării extinderii verificărilor.

La fel, nu apar înregistrate în evidența contabilă bunurile rezultate în urma unor investiții finalizate și recepționate. În acest caz, valoarea acestora depășește 100 de milioane lei.

„Nerespectarea prevederilor legale referitoare la înregistrarea în evidența contabilă a bunurilor de natura investițiilor finalizate și recepționate, pentru care au fost întocmite deopotrivă procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor respectiv procese verbale de punere în funcțiune, valoarea acestora fiind în sumă totală de 105.443.815 lei”, se mai arată în documentul citat care menționează, de asemenea, lipsa din evidență, a unei cereri de rambursare de 35 milioane lei.

Alte erori, sub pragul de semnificativ, vizează acordarea unor facilități unor persoane fizice ce nu se încadrau la aceste beneficii sau indemnizații mai mari plătite pentru personalul cu titlul de doctor.

„Diminuarea veniturilor bugetului local, cu suma de 15.873 lei, prin acordarea de facilități la plata impozitelor și taxelor locale, fără respectarea prevederilor legale, în cazul unor persoane fizice care nu au îndeplinit condițiile impuse de actele normative în vigoare.

Efectuarea de plăți pentru cheltuieli de personal în sumă totală de 97.956 lei, reprezentând indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum mai mare decât cel prevăzut legal”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, au fost identificate plăți nejustificate către operatorul de salubritate care a taxat primăria pentru servicii dedublate sub titlul de „golire coș gunoi”. De asemenea, auditorii Curții au identificat două cazuri în care primăria a decontat nejustificat – „pe bază de documente justificative care nu reflectă realitatea”, lucrări de investiție. Unul din cazurile identificate aici sunt lucrările de la Spitalul Clinic Județean Oradea, valoarea prejudiciului fiind de peste jumătate de milion de lei.

„Acceptarea la plată și decontarea nejustificată a unor servicii de salubritate, în sumă totală de 321.609 lei, rezultată, urmare a dublării anumitor categorii de operațiuni aferente prestării de serviciului de ,,Întreținere salubrizare stradală” cu operațiunea de ,,Golire coșuri gunoi””, se mai arată în raportul Curții de Conturi.