Ce nu este bine să faci sub nicio formă în Săptămâna Albă. Semnificația acestor zile

Adrian Baciu   
în Stiri mondene
07/03/2021, 21:37
Ce nu este bine să faci sub nicio formă în Săptămâna Albă. Semnificația acestor zile
Ce nu este bine să faci sub nicio formă în Săptămâna Albă. Semnificația acestor zile. Sursa foto: doxologia.ro

Odată cu slujba Vecerniei, din seara de 7 martie, creștinii ortodocși intră în Săptămâna Albă. Românii încă mai păstrează tradițiile și obiceiurile urmate cu sfințenie de părinți, bunici și străbunici și urmează o serie de reguli în aceste zile.

Începând cu 8 martie, creștinii ortodocși intră în Săptămâna Albă sau ”Săptămâna brânzei”, cea care precede Postul Paștelui. În aceste zile nu se mai consumă carne, iar miercuri şi vineri este dezlegare la ouă, lapte, brânză şi pește.

Aceste zile propun o reîntoarcerea la starea paradisiacă, pierdută de om prin căderea în păcat, stare la care tânjește să se întoarcă.

Ce nu este bine să faci sub nicio formă în Săptămâna Albă

Pentru Biserica Ortodoxă, Postul Paștilor este precedat de Săptămâna Albă sau a Brânzei, 7 zile în care nu se mai mănâncă alimente din carne, ci doar brânză, lapte și ouă, iar asta doar în zilele de miercuri și vineri.

Săptămâna Albă debutează luni, după Lăsatul secului de carne. Odată cu această zi, ortodocșii nu mai mănâncă alimente cu carne sau carne. Pot fi consumate produse precum lapte, brânză și ouă. In plus, in zilele de miercuri si vineri se poate manca si peste, fiind zile cu dezlegare la peste .

Totodată, de duminică nu se mai fac nunți. De altfel, astfel de evenimente nu se fac tot Postul și nici în Săptămâna Luminată.

Potrivit tradiției, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri pe dealuri, prin curți și grădini curățându-se si arzându-se uscăturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece și duminica de Lăsatul Secului de brânză.

Simbolistic, Săptămâna Albă ne mai amintește și de viețuirea primilor oameni în Rai, unde ei nu consumau carne. Consumul cărnii şi al sângelui începe în neamul omenesc abia după momentul căderii în păcat. De aceea, aceste șapte zile sunt și un chip al înălțării, al întoarcerii noastre la starea cea dintâi și în Împărăția Cerurilor.

Superstiții din Săptămâna Albă

Tradiția mai spune că bărbații nu trebuie să lucreze în sâmbăta acestei săptămâni, fiind in primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce manca pe lumea cealaltă.

Se mai spune ca în Săptămâna Albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca sa nu-ti albească părul și sa nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.

Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.

În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure.

Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așează pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.

Închide ×