Ce pensii speciale vor primi Ludovic Orban și Marcel Ciolacu. Jocurile politice ascunse ale parlamentarilor

Anunțul lui Marcel Ciolacu legat de demisia sa din Parlament pentru a nu primi pensie specială a încins spiritele în politică, liberalii acuzându-l de ipocrizie. Însă datele oficiale arată că liderul PNL, Ludovic Orban, va primi o pensie consistentă, spre deosebire de Ciolacu.

Disputa a fost amplificată și de anunțul lui Dan Barna că toți parlamentarii USR vor demisiona la finele acestei legislaturi pentru a nu deveni eligibili pentru pensia specială.

Asta nu înseamnă însă că protagoniștii disputei nu vor primi până la urmă indemnizația pentru limită de vârstă, așa cum este denumită oficial pensia specială pentru foștii senatori și deputați.

Cum a început noua ceartă privind pensiile speciale

Statutul deputaților și senatorilor precizează indemnizația pentru foștii parlamentari se acordă doar celor cu un mandat întreg, motiv prin care Ciolacu a justificat demisia. „Cât contribui, atât primești – este singurul principiu corect care trebuie să stea la baza pensiei. Voi demisiona din Parlament în ultima zi de mandat pentru a nu beneficia de pensie specială! La fel am făcut și acum patru ani, la fel voi face și acum”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Anunțul a provocat reacția virulentă a primului-ministru Ludovic Orban care l-a acuzat pe Ciolacu de minciună. „Domnul Ciolacu şi ceilalţi pesedişti care a anunţat domnul Ciolacu că îşi dau demisia, cei mai mulţi au mai multe mandate, ei deja beneficiază de pensie specială. Domnul Ciolacu are deja un mandat întreg, 2012-2016, fiind la al doilea mandat”, a spus Orban.

Când Ciolacu a amintit că primul său mandat nu a fost unul întreg, în dispută a intervenit liderul deputaților PNL, Florin Roman. „În 2016, domnul Ciolacu şi domnul Dragnea au jucat o mare cacealma. Şi-au depus în data de 19 decembrie demisiile, însă acestea nu au fost finalizate, conform statutului, cu vot în plen, ci doar cu un memorandum la nivelul Biroului Permanent. Acest memorandum este insuficient pentru a finaliza procedura parlamentară prin demisie”, a afirmat Roman, citat de News.ro.

Adevărul despre pensia lui Marcel Ciolacu

Pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina despre activitatea lui Marcel Ciolacu în mandatul 2021-2016 se precizează clar că mandatul i-a încetat pe 19 decembrie, prin demisie. La articolul 7, alineatul 1, Statutul parlamentarilor prevede: „calitatea de deputat sau de senator încetează (…) în caz de demisie, de la data menţionată în cuprinsul acesteia, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte.”

Însă Florin Roman s-a referit la alineatul 3, privitor la finalizarea demisiei prin vacantarea postului: „În cazul în care deputatul sau senatorul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a plenului respectivei Camere, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.”

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

În cazul lui Ciolacu, această procedură nu a mai fost îndeplinită în 2016 pentru că, trei zile mai târziu, se întrunea în ședință noul Parlament.

Unul dintre juriștii UDMR, deputatul Marton Arpad, crede însă că votul din plen nu era necesar pentru ca demisia să devină efectivă. „Demisia unui parlamentar, fiind un act unilateral de voință, funcționează din momentul arătat în actul de demisie. Dacă actul zice că de azi, înseamnă că de azi este valabilă demisia. Vacantarea mandatului în plen este un alt act juridic. Aici vorbim de acte juridice succesive”, a declarat Marton Arpad pentru FANATIK.

Dacă demisia ar deveni efectivă doar prin votul în plen, s-ar ajunge în situația absurdă în care un parlamentar care a murit în timpul mandatului ar fi rămâne membru al Parlamentului post-mortem până când plenul Camerei din care face parte ar vota vacantarea mandatului.

În consecință, demisia lui Ciolacu din 2016 îl face neeligibil pentru pensie specială, iar dacă repetă gestul și în acest an pensia lui specială va fi 0 (zero) lei. Ce-i drept, anii petrecuți în Parlament îi vor fi considerați ca vechime la pensie, însă cuantumul acesteia va fi stabilit pe principiul contributivității, ca la orice român.

Care va fi pensia specială a lui Ludovic Orban

Nu la fel stau lucrurile în cazul lui Ludovic Orban. Acesta are două mandate complete de membru al Camerei Deputaților, astfel că nu există niciun fel de dubii legate de pensia specială la care ar fi îndreptățit, potrivit prevederilor legale.

Potrivit normelor metodologice privind acordarea indemnizației pentru limită de vârstă, cuantumul acesteia se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară a unui deputat sau
senator în activitate, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea beneficiarului.

În momentul de față, indemnizația brută a unui parlamentar este de 18.720 de lei, asta însemnând că procentul de 0,55% reprezintă 102,96 de lei, prin rotunjire 103. În cazul lui Ludovic Orban, dacă acesta s-ar pensiona astăzi și ar cere plata pensiei speciale, cele două mandate reprezintă 96 de luni care, înmulțite cu 103, ar da o pensie frumușică, de nu mai puțin de 9.888 de lei.

Sumele sunt calculate la nivelul indemnizației unui parlamentar obișnuit care nu îndeplinit funcții de conducere în Biroul Permanent al Camerei Deputaților sau Senatului. Însă atât Orban, cât și Ciolacu au avut asemenea funcții, iar pensia va lua în calcul și indemnizația mai mare avută pe durata prezenței lor în Biroul Permanent: Ciolacu a fost tot secretar, chestor și președinte la Cameră, iar Orban vicepreședinte.

O precizare foarte importantă în normele metodologice, la articolul 8, este că „indemnizaţia pentru limită de vârstă se acordă la cererea persoanei îndreptăţite.” Cu alte cuvinte, nu este nevoie de demisii sau alte gesturi spectaculoase în campania electorală pentru a nu mai primi pensia. Este suficient ca parlamentarii, după închierea mandatului să se abțină de la a cere banii.

„Cererea de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă, însoţită de documentaţia necesară, se depune la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, în cel mult 30 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor de acordare a acestui  drept”, se mai spune în norme, adică după ce nu mai sunt parlamentari și ajung la vârsta legală de pensionare.

„Fiecare spune tâmpenii, tâmpit e cel care-i crede”

La prima vedere, se pare că Ciolacu a avut dreptate și cel care a mințit este Orban, însă lucrurile sunt mai complicate de atât. Marton Arpad susține că întreaga dispută arată demagogia celor două tabere, inclusiv a parlamentarilor USR, care au anunțat că vor demisiona în bloc pentru că demisia nu înseamnă că nu vor mai primi pensie specială.

„Fiecare spune tâmpenii, tâmpit e cel care-i crede. În primul rând, niciunul încă nu e la vârsta pensionării, iar în al doilea rând, dacă dorești o pensie specială, trebuie să o soliciți. Nu o soliciți, nu o primești. Apoi dacă demisionezi în ultima lună a primului mandat și îl obții și pe al doilea, pensia specială se va calcula cu al doilea mandat la care se adaugă trei ani și 11 luni din primul mandat. Totul e o demagogie pentru că este campanie electorală”, a conchis Marton Arpad.

De menționat că Marcel Ciolacu și Ludovic Orban sunt cap de listă al partidelor lor pentru Camera Deputaților în Buzău, respectiv București. Asta înseamnă că practic au asigurat cel de-al treilea mandat, iar dacă peste patru ani Ciolacu „uită” să mai demisioneze în ultima lună de mandat, va avea o pensie specială cu numai 206 lei mai mică decât a lui Orban care, după trei mandate, va putea primi o pensie de 14.832 de lei.

Un exemplu de demagogie electorală este oferit și de un alt protagonist al campaniei electorale, președintele Pro România, Victor Ponta. „Domnul Ciolacu, în loc să adopte legea prin care se abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor, acum își dă el demisia, dar legea rămâne în vigoare. Adică păcăleală din asta. Știți că și Dragnea a făcut la fel. În 2016, Dragnea și-a dat demisia cu o zi înainte și s-a reales”, a declarat Ponta la B1 TV, potrivit G4Media.

Teoretic, Ponta are dreptate: singura metodă prin care disputa ar fi tranșată definitiv ar fi eliminarea prin lege a pensiilor speciale. Însă Ponta este politicianul care, în perioada în care a fost prim-ministru, a patronat reconstituirea sistemului de pensii speciale, care fuseseră eliminate aproape complet în 2010, în timpul guvernului Boc. Mai mult, în timpul guvernării Ponta au fost instituite pensii speciale noi, pentru categorii care până atunci nu beneficiaseră de acest privilegiu, precum funcționarii publici parlamentari.