Ce plan avea John F. Kennedy cu România, înainte de a fi asasinat. Ar fi schimbat profund istoria țării noastre

Înainte de a fi asasinat, John Kennedy avea de gând să scoată România de sub influența URSS. Dacă reușea, țara noastră ar fi avut un alt parcurs, dar uciderea lui a pus capăt prematur acestor planuri.

Înainte de a fi ucis, John F. Kennedy avea planuri serioase cu România

În anul 1963, administrația de la Washington era de părere că este cel mai bun moment pentru aproprierea dintre SUA și România. Scopul era acela de scoate, treptat, țara noastră de sub influența sovietică.

Asasinarea lui John F. Kennedy în luna noiembrie a aceluiași an, a stopat aceste brusc aceste planuri. „URSS şi SUA au luptat ca aliaţi împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Dar de îndată ce războiul s-a terminat, în mai 1945, alianţa a început să se sfărâme. Tensiunile erau vizibile în iulie, la Conferinţa de la Potsdam, unde Aliaţii victorioşi negociau ocupaţia comună a Germaniei.

URSS era hotărâtă să aibă o zonă-tampon între graniţele sale şi Europa de Vest. Regimuri pro-comuniste au fost instalate în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, România, Albania şi, în cele din urmă, în Germania de Est.

Digi24.ro

O familie din Rusia a trăit peste 40 de ani izolată complet de restul lumii. Nici nu știau că a avut loc al Doilea Război Mondial

Cum Sovietele îşi întăreau strânsoarea în Europa de Est, SUA a început o politică de prevenire a extinderii influenţei comuniste în ţările Europei de Vest, precum în Franţa, Italia şi Grecia”, au scris istoricii americani, conform adevarul.ro.

România ar fi avut parte de ajutor

În octombrie 1961, atunci când tensiunile de la Berlin a escaladat, România a trimis  la Legaţia română de la Washington un alt reprezentat pentru ai lua locul lui George Macovescu. Petre Bălăceanu era fost profesor la Institutul de Planificare Economică, preşedinte al Băncii de Stat a României.

Iar în 1957, ocupa un post similar în Londra. Pe 1 decembrie 1961, voia să-i prezinte lui John F. Kennedy scrisoarea de acreditare. Angajații de la Casa Albă au întocmit dosarul pentru mapa prezidențială. Aceasta conținea copii ale documentelor de la București, o biografie confidențială a diplomatului, un memorandum confidențial şi o schiţă a unui posibil răspuns al lui Kennedy.

„Formaţia lui Bălăceanu, de economist şi finanţist, indică faptul că România este interesată în intensificarea schimbului comercial dintre cele două ţări”, remarcau oficialii americani, care erau conștienți de faptul că țara noastră își dorea clauza naţiunii celei mai favorizate din partea SUA, pe care avea să o primească în 1975.

Digisport.ro

Emma Răducanu a trecut la o mașină românească, de 25 de ori mai ieftină decât precedenta, și a avut o surpriză uriașă

„Dacă această chestiune este ridicată, afirmaţi că suntem la fel de interesaţi de promovarea schimbului, dar relaţiile comerciale nu pot fi separate de relaţiile politice. Am făcut propuneri specifice pentru normalizarea relaţiilor consulare şi eliminarea unor anumite restricţii, iritante, din operaţiunile noastre diplomatice.

Credem că dacă progresul poate fi făcut în îmbunătăţirea relaţiilor noastre politice, auspiciile pentru dezvoltarea schimbului comercial devin mai favorabile“, au scris consilierii lui John F. Kennedy în memorandum.

Atât Petre Bălăceanu, cât și JFK își doreau să colaboreze. Pe parcurs, președintele s-a arătat tot mai încântat de apropiere. Totuși, toate planurile și demersurile înaintate până în 1963 s-au răspândit după atacul sângeros.