Ce planuri are Donald Trump pentru Fâșia Gaza. Istoria guvernării teritoriului palestinian

Propunerea președintelui american ca SUA să preia „proprietatea” asupra Fâșiei Gaza și să strămute palestinienii a sporit incertitudinea cu privire la soarta teritoriului de 40 de kilometri lungime cu o istorie zbuciumată și a celor 2,2 milioane de locuitori ai săi.

Fâșia Gaza, istoria guvernării teritoriului palestinian

Sute de mii de palestinieni strămutați intern, traumatizați de luni de conflict, abia au început să se întoarcă în ceea ce a mai rămas din comunitățile lor după ce Israelul și Hamas au ajuns la un acord fragil de încetare a focului luna trecută. Mulți locuitori și-au exprimat temerea că remarcile lui Trump ar putea conduce la un plan de expulzare forțată a lor.

Fâșia Gaza face parte din teritoriile palestiniene, alături de Cisiordania și Ierusalimul de Est. Gaza, cu o suprafață de aproximativ 363 de kilometri pătrați, se învecinează cu Israelul, Egiptul și Marea Mediterană.

Timp de mai bine de un an de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, forțele israeliene au bombardat Fâșia. O încetare a focului și un acord de eliberare a ostaticilor au intrat în vigoare luna trecută.

Digi24.ro

Putin poate ataca o țară NATO după un acord de pace cu Ucraina, avertizează un expert militar german. „Trebuie să fim pregătiți”

Israelul a declarat că obiectivul său în război a fost să elimine membrii Hamas și să pună capăt capacității grupului de a guverna și de a ataca Israelul. Hamas, sau Mișcarea de Rezistență Islamică, este un grup militant care a apărut în 1987 ca o ramură a Frăției Musulmane în timpul primei intifade (revolte) palestiniene împotriva ocupației israeliene din Gaza și Cisiordania.

De la câștigarea alegerilor legislative din Gaza în 2006, Hamas a atacat în mod repetat Israelul cu rachete și mortiere, scrie Washington Post.

Digisport.ro

FOTO Andrew Tate și-a lăsat bolidul de 3.000.000 $ în mijlocul unei intersecții din București și a plecat! Ce s-a întâmplat apoi

Istoria Fâșiei Gaza

Gaza a făcut parte din Imperiul Otoman înainte de a fi ocupată de Marea Britanie între 1918 și 1948 și de Egipt între 1948 și 1967. În timpul războiului din 1967 dintre Israel și o coaliție de state arabe, Israelul a cucerit Gaza de la Egipt, precum și Cisiordania de la Iordania.

Israelul a controlat Gaza timp de 38 de ani, construind 21 de colonii evreiești. Tensiunea și violența au persistat ani de zile, inclusiv în timpul primei intifade, o perioadă de șase ani de proteste, revolte și bombardamente în teritoriile palestiniene și în Israel împotriva ocupației israeliene a Fâșiei Gaza și a Cisiordaniei.

În 1993, acordurile cunoscute sub numele de acordurile de la Oslo, încheiate între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei, au avut drept scop realizarea „dreptului poporului palestinian la autodeterminare”. Începând cu 1994, palestinienii au preluat controlul ca autoritate guvernamentală în unele părți din Gaza.

11 ani mai târziu, Israelul a renunțat la controlul asupra Fâșiei Gaza sub presiunea internă și internațională, retrăgând forțele militare și 9.000 de coloniști israelieni. Hamas, unul dintre cele două partide politice majore din teritoriile palestiniene, a venit la putere în Gaza după ce a câștigat alegerile din 2006. De atunci, nu au mai avut loc alegeri.

Cine conduce Gaza?

Hamas a supraviețuit ca principală forță politică în Gaza după 16 luni de război cu Israelul, iar de la încetarea focului și-a sporit vizibilitatea publică în teritoriu. Discuțiile de pace nu au adus o soluție pentru guvernarea după război, dar Hamas s-a oferit să împartă puterea în cadrul unui organism de guvernare palestinian. Israelul a respins această idee.

Israelul menține o blocadă terestră, aeriană și maritimă asupra Gaza din 2007, însă războiul a dus la un „asediu total”. Forțele israeliene au blocat majoritatea ajutoarelor și au împărțit teritoriul cu o linie de puncte de control fortificate cunoscută sub numele de Coridorul Netzarim, chiar în afara orașului Gaza.

Blocada extinsă a fost deja criticată de grupurile pentru drepturile omului și de Organizația Națiunilor Unite, care consideră că Gaza se află sub ocupație militară israeliană. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a mers mai departe în ultimii ani, afirmând că blocada încalcă Convențiile de la Geneva – o afirmație respinsă de oficialii israelieni.

Populația teritoriului palestinian

Înainte de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, în Fâșia Gaza trăiau peste 2,2 milioane de oameni. Gaza era „unul dintre cele mai dens populate teritorii din lume” înainte de conflict, potrivit Gisha, o organizație neguvernamentală israeliană. Populația din Gaza este extraordinar de tânără, UNICEF estimând că aproximativ 1 milion de copii trăiesc acolo. Aproape 40 % din populație are sub 15 ani, potrivit CIA.

Mai mult de 1,6 milioane dintre locuitorii Fâșiei Gaza sunt refugiați palestinieni, potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru Ajutor și Lucrări (UNRWA), mulți dintre aceștia fiind descendenți ai celor care au fost forțați să își părăsească locuințele din ceea ce este acum Israelul, atunci când țara și-a declarat statalitatea în 1948. Evenimentul, cunoscut sub numele de „Nakba”, sau „catastrofă” în arabă, rămâne un subiect aprins de ambele părți.

Cel puțin 47.540 de persoane au fost ucise în Gaza în timpul războiului și 111.618 au fost rănite, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care nu face distincție între victimele civile și cele combatante.

Ce a mai rămas din Fâșia Gaza?

Forțele israeliene au distrus sau deteriorat parțial aproximativ 436.000 de unități de locuit, care reprezentau aproximativ 92% din totalul locuințelor din Fâșia Gaza, potrivit Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) – un atac pe care agenția l-a descris drept „domicid”. Potrivit agenției, aproape 80 % din toate facilitățile comerciale au fost distruse sau deteriorate, la fel ca 68% din rețeaua rutieră.

Videoclipuri și fotografii din teritoriu arată blocuri de locuințe reduse la beton spart și armături – în multe cazuri, cu rămășițe umane strivite dedesubt. OCHA a avertizat că distrugerea infrastructurii cheie de apă și canalizare a lăsat 1 milion de persoane expuse amenințărilor pentru sănătate legate de canalizare. În august, oficialii din domeniul sănătății au confirmat primul caz de poliomielită în Gaza în mai bine de două decenii.

Dar când încetarea focului de luna trecută a permis ca mii de palestinieni să se întoarcă în nord, mulți au fost nerăbdători să se întoarcă la casele distruse de război, să se reunească cu rudele și să înceapă să reconstruiască.

„Patria noastră este patria noastră”, a declarat Riyad Mansour, emisarul palestinian la Organizația Națiunilor Unite, într-un videoclip difuzat pe X. Chiar dacă „o parte din ea este distrusă”, palestinienii aleg să se întoarcă, a spus el, menționând recenta întoarcere a 400.000 de palestinieni în nordul Gazei în câteva zile, în ciuda distrugerilor de acolo.

Palestinienii „vor să reconstruiască Gaza”, a spus el, „pentru că aici este locul lor și le place să trăiască acolo. Și cred că liderii și oamenii ar trebui să respecte dorințele poporului palestinian”.