Ce presupune, de fapt, prelungirea plafonării prețului la energie și gaze. Experții sunt sceptici: „Ce luăm pe mere, vom da pe pere. Măsura amână inevitabilul”

În ședința de joi, 27 februarie, Guvernul a aprobat prelungirea plafonării prețului la energie electrică și gaze naturale. Acest lucru poate părea o veste bună pentru unii, însă specialiștii sunt de părere că impactul bugetar va fi mult prea mare.

Pericolul ascuns în spatele plafonării prețului la energie

Textul legii presupune facturi reduse la energie electrică până la finalul lunii iunie 2025 și preț mai mic la gaze până la finalul lunii martie 2026. Decizia Executivului îi face pe români să răsufle ușurați, date fiind majorările de preț din ultimii ani. Totuși, în contextul unei crize financiare fără precedent, care a dus la impunerea unor măsuri dure în ceea ce privește finanțele, această prelungire a plafonării prețului la energie și gaze aduce cu sine o greutate în plus în spatele bugetului de stat.

În contextul crizei economice din România, Guvernul a adoptat Ordonanța-trenuleț. Aceasta presupune tăieri de beneficii, înghețări de pensii și salarii și majorări de taxe în unele sectoare de activitate. Așadar, deși acum se anunță facturi mai mici, românii sunt loviți pe alte părți.

„Prelungirea plafonării e un fel de artificiu financiar. Statul ne spune acum că îngheață prețurile. Dar toată această factură va fi plătită tot de către noi, consumatorii, prin prețuri mai mari, taxe mai mari, o inflație mai mare. Statul va trebui să acopere de undeva cheltuielile necesare pentru plafonarea prețurilor. Aceste cheltuieli, care sunt cifrate, la momentul de față, la undeva la 4 miliarde de lei, nu au o sursă de finanțare. Adică ce luăm pe mere, vom da pe pere, din punct de vedere financiar.

Digi24.ro

Ferma terorii: Cuptoare secrete și rămășițe umane au fost descoperite într-un centru de exterminare al unui cartel de droguri din Mexic

Din ce va susține financiar statul această prelungire a plafonării atât la energie, cât și la gaze? În buget este prevăzută o sumă de doar 3 miliarde de lei, în condițiile în care datoriile la furnizori sunt de 4 miliarde de lei, conform ministrului Burduja, și de 8 miliarde de lei, conform Asociației Furnizorilor de Servicii. Deci banii alocați în buget nu ne ajung nici să plătim datoriile anterioare legate de plafonare, să nu mai vorbim de lunile următoare”, afirmă, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Cum îi afectează pe români, de fapt, prelungirea plafonării

Fluctuația prețurilor la energia electrică a fost cauzată atât de pandemia de coronavirus, care a produs numeroase probleme privind cererea, cât și războiul din Ucraina. După ce gazele rusești nu au mai avut trecere prin țara vecină, prețurile au început să crească: circa 65% la gaze și aproximativ 25% la energie electrică. Nu doar în România, ci în toată Europa. De aici și îngrijorarea specialiștilor în energie, care nu privesc cu ochi buni această prelungire a plafonării prețurilor.

Digisport.ro

"E oribil!" / "Sper că Trump îl poate grația cumva!" Reacții de revoltă în lanț, după decizia justiției: 5 ani de închisoare!

Pe partea socială, prelungirea plafonării prețului la energie reduce stresul cauzat de prețurile mari suportate de consumatori. Asta în contextul în care, în 2024, costul unui trai minim decent pentru o familie cu doi copii a crescut cu circa 1.000 de lei, potrivit datelor Syndex. Măsura nu se va menține, însă, decât câteva luni. Unele companii deja au anunțat creșteri masive de prețuri.

„Zilele trecute, Hidroelectrica a anunțat o creștere cu 60% a tarifului, fără niciun fel de motivație economică. Din această perspectivă, pentru majoritatea clienților Hidroelectrica, creșterea de la 1 iulie va fi una spectaculoasă. Sunt oameni care consumă până la 150 de Kwh și plătesc 0,68 de bani. De la 1 iulie, vor plăti 1,1 lei. Această prelungire a plafonării nu face altceva decât să amâne inevitabilul. Pentru majoritatea populației va fi un adevărat șoc momentul în care vor primi factura pe luna iulie și vor vedea că plătesc dublu față de luna precedentă”, mai spune expertul.

Pe cealaltă parte, presiunea pe bugetul statului este foarte mare. În 2024, schema de plafonare a costat nu mai puțin de 3,46 miliarde de lei pentru consumatorii casnici și 3,4 miliarde de lei pentru firme. Astfel, aproape 8 miliarde de lei au fost cheltuite de la bugetul de stat pentru reducerea prețurilor la energie și gaze.

Liberalizarea pieței, o soluție de dorit

Măsura plafonării a fost criticată nu doar de companiile producătoare de energie, ci și de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a detectat încălcarea dreptului comunitar. Mai exact, această plafonare limitează libertatea producătorilor de energie și gaze de a alege liber prețurile de vânzare.

„Amânarea liberalizării pe piața energiei și gaze are legătură, în primul rând, cu interesele electorale ale politicienilor. Alegerile sunt în luna mai, iar ei amână liberalizarea pieței de energie electrică până la 1 iulie. Prețurile, pentru majoritatea consumatorilor, vor crește semnificativ din luna iulie. Dacă piața era liberă, poate firmele concurau între ele pentru a oferi cel mai mic preț din piață, neinfluențate de decizia autorităților”, a mai explicat Adrian Negrescu.

Prelungirea plafonării, singura soluție în timp de criză

Până la decizia plafonării, ministrul Energiei Sebastian Burduja, a transmis că plafonarea nu se va prelungi. Ca variantă adiacentă pentru sprijinirea consumatorilor cu venituri mici fusese discutată introducerea unor carduri de energie sau vouchere. Această variantă ar fi fost mult mai greu de implementat, însă. Dumitru Chisăliță este de părere că nu putea fi altă luată decizie decât continuarea plafonării, cu toate riscurile implicate.

„Dată fiind data la care ne aflăm, nu exista altă opțiune, decât continuarea plafonării. Contractare, nu înseamnă doar un contract care se realizează între furnizor și consumator. Înseamnă și ca și furnizorul să își achiziționeze gazele, să încheie contracte cu servicii de transport, de rezervare de capacitate, servicii de distribuție. În 30 de zile nu mai există timpul necesar pentru derularea tuturor acestor contracte. Orice altă soluție ar fi devenit un dezastru pentru consumatorul casnic.

Mă îngrijorează, însă, faptul că s-ar putea să nu se pregătească autoritățile cu absolut nimic. Dacă stăm să așteptăm și vine liberalizarea peste noi, cu siguranță va fi un dezastru. Îngrijorarea ar trebui să fie la nivelul instituțiilor. Există și riscul ca, la modul cum arată bugetul statului, inclusiv cu această cheltuială suplimentară, să vedem noi taxe și impozite. Sunt niște elemente care, din păcate, planează asupra acestei scheme, dar nu există altă variantă”, afirmă expertul în energie, pentru FANATIK.

Potrivit Eurostat, la nivel european, în România este cel de-al cincilea cel mai mic preț șa energia electrică și al patrulea cel mai mic preț la gaze naturale.

Schema prevede următoarele prețuri: la energia electrică – între 0,68 de bani și 1,3 lei per Kw/h în funcție de consum, iar la gazele naturale- 0,31 de bani per Kw/h + TVA (pentru consumatorii casnici).