News

Ce presupune planul UE pentru protejarea pădurilor. Cum a ajuns România să fie lăudată de oficialii europeni

Ce presupune planul UE pentru protejarea pădurilor şi cum a ajuns România să fie lăudată de oficialii europeni pentru sistemul de apărare împotriva tăierilor ilegale
19.07.2021 | 15:51
Ce presupune planul UE pentru protejarea padurilor Cum a ajuns Romania sa fie laudata de oficialii europeni
România a fost lăudată în proiectul Ue pentru implementarea unui sistem împotriva tăierilor ilegale. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

A ieşit scandal cu acte în regulă după ce o strategie a Uniunii Europene de stimulare a protecției pădurilor a fost anunţată de mai mulţi oficiali. Aceştia au explicat că totul face parte dintr-un plan climatic pentru absorbția a cât mai multe gaze cu efect de seră din atmosferă și încurajarea biodiversității. Drept pentru care, executivul european a precizat că susține plantarea a nu mai puțin de 3 miliarde de copaci.

Mai mult decât atât, reprezentanții Comisiei Europene au transmis că sunt gata să acorde și stimulente financiare pentru proprietarii de păduri, dar au venit și cu anumite condiții. În primul rând, pădurile existente vor fi monitorizate mult mai atent.

ADVERTISEMENT

Ce înseamnă planul UE pentru protejarea pădurilor

Mai ales că, discutăm despre o industrie de 640 miliarde de euro, un domeniu în care își câștigă pâinea milioane de angajați care recoltează cherestea pentru materiale de construcții și energie. Proiectul, întins pe 19 pagini, a venit cu o suită de măsuri și reguli de supraveghere de înaltă tehnologie pentru a proteja pădurile europene „aflate în creștere”, în timp ce eficientizează guvernanța în toate cele 27 de state membre.

Doar că, în timp ce strategia elaborată la Bruxelles ar putea reprezenta un avantaj pentru mediul înconjurător, dar și pentru industria emergentă a datelor climatice care contabilizează emisiile de carbon, comercianții de lemn n-au stat o clipă pe gânduri și au transmis că se tem de restricții puternice, restricții care ar putea să le pună afacerea pe butuci.

ADVERTISEMENT

„Comisia face un joc politic cu mize extrem de mari”, a declarat Anna Holmberg, activistă la Bruxelles pentru industria forestieră suedeză, a treia ca mărime din lume. Nu este singura care a încercat să atragă atenția asupra greșelilor pe care le-ar face reprezentanții Comisiei Europene.

De altfel, mai mulți specialiști au explicat că dezacordul în privința unei abordări comune în ceea ce privește fenomenul despăduririi în Europa îngreunează capacitatea companiilor și a factorilor de decizie politică în a gestiona daunele în creștere provocate de schimbările climatice.

ADVERTISEMENT

Cum a ajuns România să fie lăudată de oficialii europeni

Interesant este că țara noastră a fost lăudată în cuprinsul proiectului care a ajuns pe masa tuturor statelor din UE. Culmea, pus la zid de mai mulți activiști, SUMAL 2.0 este aplaudat la scenă deschisă de comisarii europeni.

Aceștia au adus aminte de faptul că tehnologiile digitale permit o gestionare durabilă a pădurilor, una mai eficientă și care oferă oportunități de monitorizare sporită și mai eficientă. Datele satelitului Copernicus sunt folosite pentru a furniza o realitate a inventarului forestier din Portugalia, pentru a identifica terenurile, utilizarea lor, dar și verificarea stării de sănătate a copacilor în sprijinul administratorilor de păduri și industriei celulozei și hârtiei

ADVERTISEMENT

În Suedia, informațiile provenite din imagini prin satelit au permis detectarea tăierilor ilegale și a practicilor slabe de gestionare, încă din 2000. „În România, un proiect de pădure smart este implementat pentru a alerta pădurarii cu privire la potențiale exploatări ilegale”, au notat aceștia care au transmis că astfel de exemple nu mai sunt excepția, ci un traseu de urmat înspre o eră digitală.

De ce s-ar opune ministrul Mediului din România planului UE

De remarcat că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Tanczos Barna a semnat, alături de alți 10 miniștri din Uniunea Europeană, o scrisoare către Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Acordul Verde European. Aceștia au criticat strategia forestieră planificată.

Austria, Ungaria, Polonia, Franța și chiar Germania s-au aflat printre țările care au semnat documentul. Mi mult decât atât, într-un interviu acordat presei maghiare, Tanczos Barna a transmis că nu este de acrod cu strategia Comisiei Europene și pentru că „sistemul de gospodărire a pădurilor din România e bine reglementat şi sever”.

Barna a explicat că protejarea pădurilor reprezintă o povară financiară pentru un stat membru UE. Ministrul mediului a zis că în momentul în care se interzice exploatarea unei păduri sunt îngrădite drepturile proprietarului, iar în acest caz trebuie acordate despăgubiri.

„Atunci când este elaborată o astfel de strategie, trebuie luate în considerare jurisdicţia statelor membre, principiul subsidiarităţii şi chestiunile practice privind diversitatea pădurilor şi exploatarea sustenabilă (…)

Nu au avut loc consultări în cadrul Comisiei permanente pentru păduri şi nici cu statele membre ale UE, iar proiectul nu a fost elaborat în comun. Solicităm să dezbatem strategia privind pădurile”, a spus Tánczos Barna.

De ce se opun țări importante din UE proiectului

Nu a durat mult până când au apărut primele reacții asupra proiectului UE. Mai toate companiile din industria forestieră susțin că noua strategia este una care nu îi bagă deloc în seamă pe proprietarii pădurilor sau pe investitorii din domeniu.

Austria a fost prima țară care a criticat în termeni duri proiectul. Aceștia au cerut revizuirea strategiei forestiere planificate a UE și au reușit să strângă în jurul lor și alte state importante din Uniune. Stefan Nagy, ministrul agriculturii din Ungaria a ținut să transmită că Strategia forestieră a UE a fost până acum un model de economie durabilă.

Acesta a mai scis în evidență că Uniunea a reușit să găsească un echilibru între aspectele sociale, economice și de mediu ale durabilității, dar se află la un pas să arunce totul în aer. „Noua strategie a UE va pune în pericol locurile de muncă și rolul sectorului în economia circulară”, a amenințat Nagy.

ADVERTISEMENT