Guvernul României vrea să schimbe regulile de pensionare a magistraților din temelii în cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale. Sunt vizate mai multe categorii de angajați, iar modificările sunt radicale.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de lege care ar putea schimba radical regulile pensiilor de serviciu pentru magistrați. Noile măsuri îi vizează pe judecători, procurori, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică.
În document, Guvernul condus de Ilie Bolojan spune clar că scopul acestei măsuri este îndeplinirea jalonului PNRR și reașezarea sistemului de pensii de serviciu, prin apropierea de principiul contributivității și asigurarea echității între toți beneficiarii de pensii din fonduri publice.
„Acest demers are ca scop atât realizarea jalonului PNRR, cât şi reaşezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivităţii, cât şi din punct de vedere al respectării principiului echităţii între toţi beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”, se precizează în document.
În acest context, proiectul prevede ca vârsta de pensionare să fie stabilită în funcție de sistemul public, iar vechimea minimă în muncă să fie de cel puțin 35 de ani. Pensia va fi de 55% din media veniturilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafon de 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.
În același timp, vârsta de pensionare pentru magistrați va crește gradual, cu câte un an și jumătate pe an, până în 2036. Se introduce și posibilitatea pensionării anticipate la 35 de ani vechime, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard.
Bonificația de 1% și actualizarea pensiei vor fi limitate doar la cei care îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii. Vechimea acumulată ulterior nu va mai fi luată în calcul pentru acest bonus. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie 2025. Magistrații care îndeplinesc condițiile de pensionare până la acea dată și vor să iasă la pensie își vor păstra drepturile prevăzute de legislația actuală.
Recent, premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul privind pensiile magistraților este finalizat. Liberalul a declarat la Digi24 că principalele nemulțumiri ale magistraților vizează creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Cu toate astea, Ilie Bolojan a spus clar: nu există în alte state europene un model în care pensia să fie egală cu ultimul salariu. El atrage atenția că România plătește sume uriașe pentru drepturi câștigate în instanță de magistrați, doar diferențele suplimentare de salarii depășind 2 miliarde de euro.
Ilie Bolojan a mai declarat că sistemul actual de salarizare din justiție a permis declanșarea a peste 20.000 de procese împotriva statului, pe motive ce țin de sporuri, discriminare sau interpretări legislative. Șeful Guvernului este de părere că pensiile speciale sunt o problemă gravă, comparând pensia medie a unui magistrat, cu pensiile mult mai mici ale unor medici, profesori universitari sau chiar muncitori din fabrici.
„Ce spune un om care are o pensie de 500-600 euro când vede că un magistrat, care are o pensie medie de 4.900 – 5.000 de euro pe actuala lege, spune că aceste pensii, domnule, sunt cuvenite, asta ține de independența justiției. Atunci ce spune un om, profesor universitar, un medic, un om din televiziune, un om care lucrează într-o fabrică, când își dă seama că trebuie să lucreze până la 65 de ani și termină cu o pensie care este de 7, 8, 9, 10 ori mai mică decât asta? Deci, aici e o problemă pur și simplu de inechitate socială evidentă și trebuie să o corectăm. Nu există altă posibilitate,” subliniază premierul.