George Simion, liderul AUR, conduce în toate sondajele de opinie realizate înaintea alegerilor prezidențiale programate luna viitoare. În această săptămână, în presă s-a dezvăluit că AUR a plătit 1,5 milioane de dolari unei firme de lobby din SUA pentru a aranja vizita recentă a lui Simion, bani ce ar fi fost folosiți pentru interviuri plătite cu influenceri americani și întâlniri cu diverși oficiali ai administrației de peste Ocean.
George Simion a negat că AUR ar fi plătit bani pentru lobby în SUA. În documentele legate de contractul cu firma de lobby apare și Cristina Mateea Petrescu, la rubrica “numele și titlul funcționarului cu care se angajează solicitantul înregistrării”. Petrescu a devenit cunoscută în România și Marea Britanie în calitate de directoare de comunicare a fraților Tate. De altfel, Petrescu l-a însoțit pe George Simion în SUA, apărând alături de acesta la una din întâlnirile cu oficiali americani.
Numele Cristinei Petrescu apare ca petent într-un dosar înregistrat pe 9 aprilie 2024 la Judecătoria Sectorului 1, în timp ce intimat figurează Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Petrescu a cerut în instanță anularea unui proces verbal de contravenție eliberat pe 21 martie 2024.
În dosar se arată că prin acest proces verbal s-a reţinut că Petrescu Mateea Cristina a condus autoturismul marca Land Rover în Piaţa Arcului de Triumf, iar în intersecţia sus-menţionată nu a acordat prioritate de dreapta autovehiculelor ce circulau regulamentar. S-a mai precizat că petenta se afla singură în autoturism. S-a mai consemnat că fapta este sancţionată cu 6 puncte de amendă, petentei fiindu-i aplicată sancţiunea amenzii în cuantum de 990 lei.
La rubrica menţiunilor contravenientului, s-a consemnat că nu are menţiuni, procesul-verbal fiind semnat atât de agentul constatator, cât şi de persoana sancţionată. În motivarea plângerii, Cristina Petrescu a arătat că prin acest proces-verbal a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 990 lei, precum şi cu sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile pentru că nu a cedat trecerea autoturismelor care circulau din partea dreaptă.
Petrescu a menționat că nu a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa, iar în momentul în care a ajuns în intersecţie a oprit la limita vizibilităţii pentru a se asigura că nu va stânjeni în niciun fel participanţii din trafic. Cristina Petrescu a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptei imputate. Condiţia existenţei neacordării priorităţii se desprinde din interpretarea per a contrario a acestor dispoziţii legale, din care rezultă că, pentru a se reţine în sarcina unui participant la trafic săvârşirea faptei, este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii: alţi participanţi la trafic să îşi modice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească, aceştia să aibă prioritate de trecere şi să existe o legătură de cauzalitate.
Cristina Petrescu a mai susținut că accesul la drumul cu prioritate s-a realizat regulamentar. Petrescu a mai specificat că prezumţiei de veridicitate îi este susceptibilă a i se opune prezumţia de nevinovăţie, constituind garanţia procesuală principală a dreptului la apărare. Ea a mai specificat că autorităţile nu trebuie să pornească de la prezumţia de nevinovăţie a beneficiarului acestei prezumţii, sarcina probei trebuind să incumbe celui ce acuză.
Instanţa a apreciat că, în urma probelor administrate, petenta Petrescu Mateea cristina nu a reuşit să răstoarne prezumţia de temeinicie a actului contestat, afirmaţiile sale nefiind susţinute de vreo probă administrată la dosar, primând prezumţia de veridicitate a procesului-verbal, având în vedere că fapta a fost contestată prin propriile simţuri de agentul constatator. Astfel, instanţa a conchis că procesul-verbal este temeinic întocmit.
Cu privire la fapta contravențională reținută, instanţa a observat că agentul constatator a aplicat petentei amenda în cuantum minim, în limitele prevăzute de lege și consideră că nu se impune individualizarea sancţiunii. Instanţa a menționat că are în vedere atitudinea petentului, care nu a recunoscut fapta contravențională în cuprinsul plângerii contravenționale formulate, precizând că se consideră nevinovată. Astfel, față de atitudinea petentului, instanța a apreciat că este necesară menținerea sancțiunii principale a amenzii, în vederea îndeplinirii rolului punitiv, dar mai ales educativ al acesteia, astfel încât pe viitor petentul să fie mai atent la respectarea normelor de circulație rutieră.
În ceea ce priveşte sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, instanţa a constatat că a fost aplicată în mod legal de către agentul constatator. Totodată, s-a adus la cunoştinţă petentului Decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 5/2021, în care s-a stabilit că instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie, prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare.
Astfel, instanţa nu mai are posibilitatea de a mai aprecia asupra proporţionalităţii aplicării unei astfel de sancţiuni complementare, aceasta fiind aplicată în mod legal de către agentul constatator, se menționează în dosarul consultat de FANATIK. Ținând cont de dispoziţiile legale anterior menţionate şi având în vedere situaţia de fapt reţinută pe baza probelor administrate în cauză, instanţa a arătat că va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată, decizie luată pe 4 noiembrie 2024. Cristina Petrescu a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul București, fiind înregistrat pe 24 februarie 2025. Încă nu a fost stabilit următorul termen al procesului.