Ce promite proiectul România Educată. Elevii îşi vor putea alege materiile în timpul liceului. Bacalaureatul, transformat radical. Document

După șapte ani de pregătiri pentru implementare, proiectul România Educată vede lumina zilei și vine cu promisiuni mari pentru elevi.

Nu este politician pe care să-l întrebi și care să nu spună că educația este o prioritate în România. Chiar și președintele spune asta în deschiderea documentului, însă de la vorbe la fapte mai sunt câteva hopuri de trecut.

Și totuși, ce prevede marele proiect al președintelui? Documentul de 137 de pagini este împărțit în șapte capitole, discutând atât despre carențele sistemului de educație actual și prezentând o imagine a educației tinerilor în 2020, dar mergând și mai departe cu planuri serioase de îmbunătățire a sistemului educațional.

Documentul integral poate fi accesat aici.

România Educată propune mai multe valori promovate prin sistemul de educație: echitatea, integritatea, starea de bine, profesionalismul, excelența, respectul, flexibilitatea, diversitatea, transparența și colaborarea.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Dincolo de termeni mai mult sau mai puțin abstracți și idealiști, există și câteva planuri concrete, care ar urma să se înfăptuiască între 2025 și 2030. Astfel, între scopurile proiectului se numără:

• participarea a 30% dintre copiii de până în 3 ani la educație antepreșcolară.
• scăderea ratei de abandon școlar timpuriu până la cel mult 10%.
• reducerea cu cel puțin 50% a ratei de analfabetism funcțional. Aceasta ar urma să coboare la cel mult 20%.
• creșterea ratei de angajare a absolvenților de învățământ profesional, până la 80% în primul an dubă absolvire.
• formarea a 55.000 de cadre didactice, astfel încât acestea să fie pregătit pentru aplicarea noului curriculum.
• creșterea ratei de promovare a studiilor superioare: cel puțin 40% din tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare până în 2030.

Care sunt țintele concrete ale proiectului România Educată?

Președintele își asumă mai multe ținte concrete, împărțite pe educația timpurie, învățământul preuniversitar și cel superior. Acestea au termene de atingere fie în 2025, fie în 2030.

Educația timpurie până în 2025:

• va exista un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie

Educația timpurie până în 2030:

• 30% dintre copiii de până la 3 ani sunt înscriși la educația antepreșcolară
• cel puțin 96% din copiii eligibili ca vârstă (cel puțin 3 ani, cel mult vârsta pentru înscrierea la școala primară) participă într-o formă de educație timpurie

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Educația preuniversitară până în 2025:

• va fi aplicat un model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe, în școli primare, gimnaziale și licee
• va fi implementat sistemul portofoliilor educaționale: catalog electronic, observații de la consilierii școlari, evaluări de profil, recomandări de recuperare, etc.
• va exista un profil de competențe pentru profesori, elaborat pe niveluri de învățământ și pe etape de carieră didactică. Acesta va oferi un cadru pentru avansarea în carieră.

Educația preuniversitară până în 2030:

• dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru elevi, pentru facilitatea tranziției către învățământul secundar superior și reducerea abandonului școlar.
• rata de părăsire timpurie a școlii va scădea până la cel mult 10%.
• rata analfabetismului funcțional va scădea până la cel mult 20%.
• scăderea la cel mult 15% a ratei tinerilor de până la 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei PISA.
• scăderea la cel mult 15% a proporției elevilor de clasa a VIII-a cu competențe informatice scăzute.
• 15.000 de cadre din învățământul primar și 40.000 din cel gimnazial vor fi pregătite pentru aplicarea noului curriculum.
• toți profesorii vor avea competențe digitale și de predare prin instrumente digitale.

Educația superioară până în 2030

• 20% dintre absolvenții de licență și master vor participa la programe de mobilitate externă
• cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare
• cel puțin 10% dintre studenții care studiază în România vor fi internaționali
• cel puțin 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale

Ce va face proiectul România Educată pentru sistemul educațional național?

În ceea ce privește educația timpurie, noul proiect propune mai multe măsuri, începând cu dezvoltarea unui cadru național pentru asigurarea calității serviciilor standard și complementare, pentru copiii de cel mult 6 ani. Va exista și un sistem de recenzare a copiilor care nu sunt prinși în sistemul de educație timpurie, dar vor fi și dezvoltate curricule specifice pentru liceele pedagogice și pentru programele de licență și masterat care pregătesc profesorii de educație timpurie. De asemenea, vor fi pregătite și campanii de informare pentru părinți cu privire la beneficiile educației timpurii, dar vor fi pregătite și programe de educație parentală.

În cazul educației primare și gimnaziale, vor fi eliminate toate taxele sau alte bariere financiare cu privire la accesul la educație. Aici sunt incluse și fondul clasei și fondul școlii sau banii necesari pentru naveta unui elev. Programele after-school vor fi extinse în școli, dar și programul de mese va fi diversificat, la nivel de sistem. Analfabetismul funcțional va fi redus prin creșterea calității predării, dar și prin lansarea unui program național de susținere și promovare a lecturii.

Curricula școlară va fi centrată pe competențe, flexibilizare și digitalizare. Conținutul va fi digitalizat și accesul liber și egal va fi asigurat fiecărui elev. Școlile vor fi complet digitalizate și informatizate, dar vor fi create și laboratoare educaționale digitale inteligente.

Elevii vor fi încurajați să își dezvolte inițiative antreprenoriale, dar vor fi propuse și demersuri extracurriculare pentru implicare civică și socială. Vor fi introduse și elemente de educație juridică, financiară, pentru sănătate, pentru dezvoltare sustenabilă.

În ceea ce privește liceele, va avea loc o reconfigurare a traseelor educaționale, pentru un transfer mai ușor între filiere. Va fi stimulată internaționalizarea învățământului secundar superior și va fi crescut numărul de oportunități de mobilitate.

Și la nivel liceal se va lucra la reducerea abandonului școlar, cuplat cu creșterea relevanței acestui nivel de învățământ. Specializările vor fi evaluate periodic pentru ca oferta educațională să fie adaptată la nevoile societății și ale economiei. Vor apărea și mai multe opționale, iar elevii vor avea mai multă putere de decizie pentru a-și stabili disciplinele pe care vor să le urmeze, indiferent de ce parcurs educațional au ales.

Învățământul profesional va fi și el îmbunătățit semnificativ, prin centrarea acestei forme de educație pe nevoile elevilor și pe cele ale pieței muncii. Vor fi pregătite prognoze pe termen mediu și lung vizavi de direcțiile economice, astfel încât programele educaționale să fie relevante.

Vor apărea și campusuri profesionale regionale sau centre de excelență profesională, în vreme ce dotările din instituții vor fi modernizate, în parteneriate cu mediul privat. Vor fi dezvoltate și programe de învățământ terțiar în regim dual.

Bacalaureatul ar urma să sufere transformări radicale odată cu implementarea proiectului România Educată. Astfel, acesta va fi regândit și reorganizat, pentru a fi unitar și axat pe competențe. În fapt, întregul sistem educațional va fi reorientat către competențe.

Învățământul special primește și el îmbunătățiri, iar directorii de școli vor fi responsabili cu crearea unor echipe profesioniste de incluziune, dar și cu crearea unui plan educațional individualizat pentru fiecare elev cu CES.

Vor fi formați și încadrați profesori de sprijin, dar și consilieri școlari și logopezi. Cadrele didactice vor fi formate continuu, pentru ca planurile individualizate de învățare să poată fi realizate.

În ceea ce privește învățământul superior, va fi stimulată creșterea participării la astfel de forme de educație. Elevii vor primi sprijin și consiliere în vederea tranziției de la liceu către facultate. Odată ajunși acolo, rata retenției școlare va fi crescută, pentru ca cel puțin două treimi dintre cei care se înscriu la facultate să devină și absolvenți.

Vor fi intensificate și eforturile de internaționalizare a sistemului de educație. Autonomia universitară urmează să crească, în vreme ce eforturile de transparentizare a proceselor decizionale vor fi intensificate.

De unde vor veni banii pentru proiectul România Educată?

Raportul publicat arată că România e încă în urmă în UE privind cheltuielile pentru educație, cu 2,8% din PIB.

Pentru perioada de programare 2021 – 2027, țara va beneficia de 31 de miliarde de euro, pe lângă bugetul pentru PNRR. Acești bani sunt împărțiți în patru instrumente, între care Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European +.

Din cele două fonduri, sistemul educațional va primi o alocare semnificativă, pentru ca țintele proiectului să poată fi atinse.

Planul Național de Redresare și Reziliență alocă 3,6 miliarde de euro sistemului educațional. De asemenea, prin Renovation Wave mai vin alți 405 milioane de euro, unde este inclusă și schema de renovare a unităților de învățământ preuniversitare.

Ce se va întâmpla cu cei 3,6 miliarde de euro pentru educație din PNRR?

Proiectul România Educată prezintă clar pe ce vor fi cheltuiți banii:

• construirea a 140 de creșe și 412 de servicii complementare de educație timpurie
• oferirea de granturi necompetitive pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar
• constituirea a 10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale
• dotarea a 909 de laboratoare de informatică din unități de învățământ tehnice și profesionale
• creșterea numărului de elevi înscriși la licee agricole cu cel puțin 10%
• modernizarea a 6.176 de laboratoare școlare de informatică
• dotarea a 1.175 de SMART LAB-uri (25 pentru fiecare județ + sectoarele Capitalei)
• formarea competențelor digitale pentru 100.000 de cadre didactice
• Granturi competitive pentru universități de stat
• investiții în infrastructura universitară: 20.000 de locuri de cazare în cămine, 12.500 de locuri la cantine, 20.000 de locuri în spații de recreere și lectură.
• dezvoltarea unei rețele de 200 de școli verzi (50 construcții noi)
• alocarea a 1.800 de microbuze electrice
• dotarea a 10.000 de laboratoare și de cabinete școlare
• dotarea cu mobilier a minimum 75.000 de săli de clasă
• crearea a 3 campusuri școlare rurale și pilotarea unui management extins
• formarea a 20.000 de manageri școlari
• pregătirea a 60 de unități de învățământ pentru un pilot de management descentralizat.