Ce riscă românii care nu vor să renunțe la lemnele de foc. Legea care poate schimba felul în care ne vom încălzi

Încălzirea cu lemnele de foc ar putea deveni istorie în România. O lege aflată în consultare publică până la sfârșitul lunii viitoare își propune să schimbe radical felul în care ne vom încălzi în viitor.

Lemnele de foc, marea provocare pentru trecerea la energia nepoluantă

O propunere legislativă inițiată de Sebastian Burduja și Bogdan Ivan, ministrul energiei, plus alți parlamentari privind „decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire” prevede reguli importante pentru autoritățile locale care nu se vor conforma cu tranziția la energia verde și nu vor raporta, anual, ce fel de surse de energie au fost folosite, dar și ce măsuri au luat pentru combaterea poluării.

Scopul legii este reducerea poluării, lucru la care țara noastră s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 128 din PNRR). Pe înțelesul tuturor, vorbim despre o tranziție de la lemne și gaze naturale la energie regenerabilă, cum ar fi pompele de căldură (pe bază de curent electric), panouri solare sau sisteme moderne de termoficare.

Proiect normativ: comunitățile care nu-și dau interesul în tranziția verde pot pierde bani de la stat

Potrivit legii, care încă nu a fost adoptată, localitățile care au peste 20.000 de locuitori ar trebui să aibă, până la 1 iunie 2026, un plan concret prin care se angajează să reducă masiv poluarea, renunțând treptat la combustibilii clasici și la tăierea lemnelor pentru foc. Primăriile comunelor și orașelor din România vor trebui să prezinte sistematic măsurile pe care le iau pentru a respecta angajamentul țării noastre în fața Uniunii Europene despre cum vor introduce energia verde în comunitățile lor. Cei care nu vor trimite raportul anual către Ministerul Energiei riscă să piardă, conform actului normativ, 30% din banii primiți de la stat pentru proiectele de energie verde.

Digi24.ro

Cel mai vechi aliat al lui Vladimir Putin a fost trimis în dizgrație. De ce a ajuns să fie ostracizat Serghei Lavrov

„Autoritățile administrației publice locale, prin managerul energetic, pentru cele cu peste 20.000 de locuitori, respectiv prin intermediul consiliilor județene, în cazul celor sub 20.000 de locuitori, întocmesc și transmit Ministerului Energiei, Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un Raport privind durabilitatea biomasei forestiere, biomasei agricole, biomasei deșeurilor și biocombustibililor înregistrate pentru consumul local al populației din arealul deservit, pe baza datelor primite de la operatorii economici care comercializează biomasă și biocombustibili, respectiv pe baza unor colectări de date de la utilizatori individuali, respectiv din date statistice. (…)

Digisport.ro

Mircea Sandu a plecat din țară: ”Acolo nu este gaz!”. Cât costă mâncarea, în comparație cu România

Nerespectarea obligației de raportare în mod repetat, pentru cel puțin două exerciții bugetare consecutive atrage aplicarea următoarelor măsuri corective: reducerea cu până la 30% a alocărilor bugetare de la nivelul autorităților centrale pentru proiecte de eficiență energetică sau tranziție energetică în anul bugetar următor; includerea autorităților locale respective într-un program de monitorizare, coordonat de către Ministerul Energiei”, se arată în propunerea legislativă.

Lemnele, mai întâi pentru mobilă și construcțiile caselor, și abia la final, dacă mai rămâne ceva, pentru încălzire

O altă schimbare extrem de importantă care ar putea avea loc dacă legea va intra în vigoare este cum mai poate fi folosit lemnul. Codul Silvic prevede o modificare care introduce o regulă europeană numită „utilizarea în cascadă”, și anume faptul că lemnele din pădure din fondurile forestiere disponibile vor fi folosite în scop industrial (mobilă, construcții) și abia, la final, resturile vor putea fi utilizate pentru încălzire.

În expunerea de motive a legii, se menționează că prin această măsură se urmărește reducerea tăierilor inutile ale pădurilor, având în vedere că pot exista variante alternative de încălzire. Vizate sunt aici în principal instituțiile care încă folosesc lemne de foc, existând în continuare în România localități din orașe mici sau de la sate unde, de exemplu, școlile se încălzesc cu lemne.

Românii, încurajați să se racordeze la sistemele centralizate monitorizate de Ministerul Energiei, pe sistemul RADET

O altă noutate prevăzută de legea care pune accentul pe cum se vor putea folosi lemnele de foc este apariția conceptelor de „rețele inteligente de termoficare” și „agent de răcire”. Se dorește, astfel, modernizarea sistemelor de încălzire și răcire din orașe, astfel încât pierderile de energie să fie cât mai mici. Localitățile ar putea avea în viitor sisteme centralizate de răcire, cum există deja în marile orașe europene.

Așadar, în timp, românii vor fi încurajați să se racordeze la un sistem centralizat care furnizează energie cât mai puțin poluantă: „un condominiu cu minim șase locuințe individuale – sistem unic de încălzire sau combinat mai multe surse de energie, asigurând reducerea emisiilor de carbon și un grad înalt de eficiență energetică” (art. 3, litera g). În proiectul de lege, condominiul este definit drept un imobil format din „teren cu una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă și câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă; corp de clădire multietajat, ansamblu rezidențial format din locuințe și construcții în care proprietățile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună forțată și perpetuă”.

Prosumatorii termici, recunoscuți și recompensați

Aceeași lege vine să îi recunoască, pentru prima oară, pe așa-numiți ”prosumatori termici”, adică pe cetățenii care își produc singuri energia din panourile fotovoltaice și pot da mai departe ceea ce produc celorlalți. Prosumatorii vor putea trimite în rețea energie și ar putea primi compensații.

De toată ”revoluția verde” se va ocupa exclusiv Ministerul Energiei, așa cum se arată în proiectul de lege, pentru a evita birocratizarea excesivă. Instituția condusă de Bogdan Ivan va monitoriza, de asemenea, toate datele obținute din teren, primite de la autoritățile locale, și spune că se va asigura ca managerii energetici din fiecare localitate de peste 20.000 de locuitori să fie persoane numite pe criterii obiective, nu politice.

Pompele de căldură, printre variantele alternative. Cum funcționează

Cu ce ar putea fi înlocuite gazele naturale sau lemnele pentru încălzire? În proiectul de lege sunt pomenite mai multe alternative regenerabile. Pompele de căldură, de pildă, sunt prezentate ca o soluție eficientă și suficient de verde.

Acestea sunt niște dispozitive care transferă căldura de la o sursă cu temperatură mai mică (sol, aer, apă) la un mediu cu temperatură mai mare (locuință), folosind energie electrică. Aceste pompe pot încălzi și pot răcori, în aceeași măsură, casele. Ele funcționează precum un frigider, dar invers: iau căldura din exterior și o eliberează în interior.