Ce riscă tabăra perdantă de la Congresul PNL. Liberalii cei mai expuși represaliilor învingătorului

Campania internă pentru șefia PNL a avut o virulență fără precedent în istoria recentă a partidului, în duelul declarațiilor fiind implicați nu doar candidații la postul de președinte, ci și susținători ai lor. Nu doar liderii celor două facțiuni și-au pus în joc cariera politică, ci și o parte dintre susținătorii lor.

Teoretic, există în Statutul PNL unele prevederi care să asigure o reprezentare consistentă și taberei învinșilor de la un congres, însă declarațiile din campanie indică faptul că învingătorii, indiferent care vor fi ei, sunt puțin dispuși să mai colaboreze cu inamicii lor în viitoarea conducere a partidului.

Astfel, Congresul PNL are o miză personală atât pentru Ludovic Orban și Florin Cîțu, cât și pentru șefii organizațiilor județene, parlamentarii sau primarii partidului, pentru fiecare din aceste categorii existând mijloace de represalii.

Orban și Cîțu își pun în joc întreaga carieră politică

Deocamdată, se știu primele decizii care vor urma Congresului, în funcție de câștigător. Dacă Florin Cîțu va deveni liderul PNL, Ludovic Orban va pierde șefia Camerei Deputaților. Tabăra premierului a indicat deja că Orban nu va mai rămâne la conducerea Camerei și, în plus, chiar acesta a spus că va renunța la funcția pe care o deține. Dacă însă Cîțu pierde, va pierde și funcția de prim-ministru. Cel puțin asta își dorește Ludovic Orban.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

„Cine pierde congresul, nu mai are legitimitate și autoritate să gireze o funcție atât de importantă precum cea de prim-ministru sau președinte al Camerei Deputaților. Eu vă spun că nu există altă soluție decât refacerea coaliției, e singura variantă în care unești partide care au valori comune, au un program de guvernare validat. După părerea mea, Florin Cîțu nu va mai rezista mult timp în poziția de prim-ministru, indiferent de rezultatul congresului”, a afirmat, miercuri, Ludovic Orban, într-o emisiune la Digi24.

Numai că la aplicarea principiului „câștigătorul ia totul”, Orban are o poziție mai vulnerabilă decât Câțu. Revocarea președintelui Camerei Deputaților se poate face relativ simplu: grupul parlamentar al PNL trebuie să depună o cerere în acest sens, pe care să plenul să o aprobe apoi. Teoretic, PSD și USR-PLUS ar putea să încerce adâncirea disputelor din PNL votând împotriva revocării astfel încât Orban să rămâne președintele Camerei în pofida dorinței propriului partid. Însă Orban a anunțat deja că va renunța de bunăvoie la funcție în cazul unui eșec, iar o revenire asupra acestei decizii i-ar afecta reputația. Pe de altă parte, chiar PNL ar putea fi reticent față de schimbarea lui Orban în condițiile în care nu are o majoritatea parlamentară pe care să se bazeze. După revocare, fiecare grup parlamentar poate desemna propriul candidat, iar liberalii s-ar putea trezi în situația în care pierd cu totul această funcție.

În cazul lui Cîțu, lucrurile sunt mai complicate. Dacă Orban devine președintele PNL, Cîțu nu este obligat legal să demisioneze, putând fi revocat doar prin moțiune de cenzură. În această eventualitate, PNL s-ar trezi în situația în care ar trebui să voteze o moțiune îndreptată împotriva propriului premier, ca în situația în care PSD l-a demis pe Sorin Grindeanu în 2017. De asemenea, nu este sigur că președintele Iohannis l-ar desemna din nou ca prim-ministru pe Ludovic Orban. De altfel, Klaus Iohannis și-a exprimat deschis sprijinul pentru Florin Cîțu.

„Îl încurajez pe Florin să continue şi să nu se teamă şi pe liberali să rămână la guvernare. Florin Cîţu nu are motive să demisioneze sau să fie demis”, a spus Iohannis într-o discuție informală cu presa. Un refuz al președintelui de a accepta o nouă desemnare a lui Orban la șefia Guvernului l-ar pune în conflict deschis cu partidul din care provine.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Baronii din teritoriu riscă să-și piardă „feudele”

Pe lângă cei doi, riscuri mari și-au asumat și liderii organizațiilor județene care s-au pronunțat tranșant în favoarea unuia dintre cei doi candidați. Perdanții riscă după congres să fie demiși de către conducerea centrală, iar organizațiile lor județene să aibă șefi interimari, numiți de la centru.

Teoretic, moțiunile candidaților trebuie să primească votul a cel puțin 10 organizații județene pentru a se putea înscrie în competiția finală. Prevederea statutară a fost preluată de la PDL, unde votul dat de organizațiile județene era mai mult o formalitate, întrucât acesta nu reprezenta o poziție de susținere categorică a unui candidat sau altul, ci doar o modalitate de verificare a moțiunilor, legată de respectarea doctrinei partidului. Aproape toate organizațiile județene votau pentru prezentarea la congres a tuturor moțiunilor, urmând ca delegații de la Congres să decisă care dintre ele va fi adoptată.

Lucrurile s-au schimbat radical în această campanie în care organizațiile județene, în marea lor majoritate, au votat doar pentru o singură moțiune, vot ce a echivalat cu o poziționare clară în interiorul partidului. Astfel, 28 de organizații au votat doar pentru moțiunea lui Cîțu (Bacău, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Sector 2, Sector 4, Sector 6), în timp ce opt au votat doar moțiunea lui Orban (Argeş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dîmboviţa, Vrancea, Sector 3, Sector 5, Diaspora).

Doar 12 organizații au votat pentru ambele moțiuni, în spiritul prevederilor statutare care făceau din votul organizațiilor mai mult un aviz formal: Arad, Bihor, Giurgiu, Covasna, Harghita, Vîlcea, Sector 1, Alba, Caraş- Severin, Iaşi, Tulcea, Brăila. În contextul unei polarizări accentuate în interiorul partidului, este de așteptat ca liderii de organizație care s-au aliniat în spatele perdantului să fie schimbați din funcții după congres.

Parlamentarii și aleșii locali, mai puțin vulnerabili la represalii

Parlamentarii sunt mai la adăpost de represaliile taberei învingătoare întrucât sunt aleși pentru 4 ani și își păstrează mandatul chiar dacă sunt excluși din partid. De altfel, este puțin probabil ca viitoarea conducere să recurgă pe scară largă la excluderi ale parlamentarilor din tabăra adversă în condițiile în care PNL are o pondere redusă în forul legislativ, chiar mai mică decât cea a principalului partid de opoziție. Excluderile nu ar duce decât la fragilizarea propriului guvern.

Într-o situație asemănătoare sunt aleșii locali: primarii și președinții de consilii județene. Aleși prin vot direct, aceștia au mandatul la adăpost chiar dacă sunt excluși prin vot direct. Eventualele represalii ar putea să se manifeste prin bani mai puțini alocați de la guvern pentru respectivele comunități locale, însă și aceasta este o strategie riscantă deoarece, în ultimă instanță fiind pedepsiți cetățenii simpli care, la rândul lor, vor putea să se răzbune la următoarele alegeri, prin intermediul ștampilei de vot.

Epurări în conducerea executivă a PNL

În schimb, viitorului președinte al PNL îi va fi mult mai la îndemână să epureze viitoarea conducere de opozanții de la Congres. O altă prevedere statutară preluată de la PDL viza ca reprezentarea în Consiliul Național al partidului să fie proporțională cu voturile obținute de fiecare moțiune. În practică, exista cutuma ca reprezentarea proporțională să se regăsească și la nivelul Biroului Politic, organismul care gestionează chestiunile curente ale partidului și care se reunește mult mai frecvent decât Consiliul.

Fostul președinte al PDL, Vasile Blaga, cerea celor doi candidați să respecte și după Congres această cutumă pentru binele partidului. „M-am luptat în Congres, în 2011 cu domnul Boc. A câştigat dânsul, dar partidul a rămas unit, iar ponderea pe care am obţinut-o eu, patruzeci şi ceva la sută, s-a regăsit în viitorul Birou Permanent Naţional al partidului. Aşa trebuie să fie şi acuma! Acea teorie pe care o au unii în creier că cel care câştigă ia totul, nu va face decât să fragilizeze partidul! Să fie clar lucrul ăsta!”, spunea Vasile Blaga, pe 17 iulie, la conferința de alegeri din PNL Bihor, când pe scenă s-au aflat atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu.

Numai că radicalizarea disputei dintre cele două tabere pare a lăsa puțin loc pentru compromis, mai ales că desemnarea Biroului Politic este principala pârghie prin care tabăra învingătoare poate elimina opoziția din partid, fără riscurile asociate unei epurări a parlamentarilor sau aleșilor locali.