Sorin Blejnar a fost șef al ANAF între ianuarie 2009 și aprilie 2012, perioadă în care a fost implicat în mai multe dosare de corupție. În 2019, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Blejnar la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. El fusese trimis în judecată de DNA Ploiești, în decembrie 2016.
Blejnar a fost acuzat că, în contextul inițierii unor proceduri de achiziții publice la nivelul ANAF, demarate în anul 2011, a acceptat din partea unui om de afaceri un procent de 20% din valoarea unor contracte derulate cu ANAF. Potrivit procurorilor DNA, lui Sorin Blejnar i-ar fi revenit 12.513.894 lei, prin intermediul unei firme „fantomă”. Instanța a decis confiscarea acestei sume.
În octombrie 2021, Sorin Blejnar a fost eliberat condiționat. Fostul șef al ANAF a formulat o contestație la Tribunalul Ilfov, împotriva sentinței penale din 26.08.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal 18056/4/2021. În perioada petrecută în închisoare, Sorin Blejnar a mai fost protagonist în două dosare.
Blejnar a cerut divorțul de soție, iar Judecătoria Sectorului 1 a dat sentința, în decembrie 2020, dispunând desfacerea căsătoriei prin acordul ambelor părți. Acordul a prevăzut ca Andreea Florentina să păstreze numele de Blejnar, a stabilit ca cei doi copii ai cuplului să locuiască cu mama și că exercitarea autorității părintești asupra minorilor se va desfășura în comun, de către ambii părinți.
În august 2019, când se afla tot la închisoare, în Penitenciarul Jilava, Sorin Blejnar a aflat că a fost trimis în judecată de DNA pentru un alt dosar de corupție. El a fost acuzat că, în perioada mai 2011-aprilie 2012, a primit o mită de 1,2 milioane de euro, banii având caracterul unei „taxe de protecție”, după cum au arătat procurorii DNA.
“În calitate de preşedinte, vicepreşedinte, respectiv de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Florea Sorin au primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cei trei inculpaţi să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de complicele Blejnar Andreea Florentina a constat în primirea banilor destinaţi lui Blejnar Sorin, de la doi interpuşi ai omului de afaceri”, a comunicat DNA.
În noiembrie 2020, Curtea de Apel București a dispus restituirea la parchet a cauzei privindu-i pe cei 4 inculpați. Dosarul a revenit la Curtea de Apel, fiind înregistrat, conform informațiilor consultate de FANATIK, pe 20 octombrie 2021, obiectul acestuia fiind „alte cereri privind judecata în fond – verificare măsuri asigurătorii”.
Măsurile asiguratorii în procesul penal sunt reglementate de Codul de procedură penală și reprezintă măsuri procesuale cu caracter asigurator având ca obiect indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile aparținînd persoanelor prevazute de lege, prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor respective. În cazul acesta, sechestrul a fost instituit pentru recuperarea prejudiciului din dosar.
Pe 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel a constatat „legalitatea şi temeinicia măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanțele nr. 106/P/2016 din datele de 19.02.2018 și 01.02.2018 pentru inculpatul Blejnar Sorin”, la fel întâmplându-se și cu ceilalți trei inculpați din dosar. O zi mai târziu, pe 10 noiembrie 2021, Sorin Blejnar a contestat această decizie. Din acest dosar, conform FANATIK, a fost disjuns un altul, înregistrat la Curtea de Apel București pe 5 octombrie 2022, având obiect „verificare măsuri asiguratorii”.
Pe 10 octombrie 2022, judecătorii au decis, în privința lui Sorin Blejnar: “Ridică măsura sechestrului asigurator instituit cu privire la imobilul situat în municipiul Arad, prin ordonanța nr. 106/P/2016 din data de 19.02.2018 a Parchetului de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — DNA, constatând că imobilul a fost valorificat de Agenția Națională de Administrare Fiscală în cadrul dosarului penal nr. 45798/3/2016.”. Practic, judecătorii au constatat că apartamentul din Arad, aflat pe numele lui Blejnar, nu mai poate fi pus sub sechestru în dosarul mitei de 1,2 milioane de euro, deoarece a fost supus acestei măsuri în dosarul de corupție demarat în 2016.
În rest, Curtea de Apel a constat legalitatea și temeinicia celorlalte măsuri asiguratorii. Pe 12 octombrie 2022, Sorin Blejnar a contestat această decizie în instanță, urmând a fi stabilit un alt termen de judecată. Numele lui Sorin Blejnar a fost implicat și în dosarul “Motorina”, în care afacerisul Radu Nemeș a fost condamnat, în aprilie 2019, la 7 ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală și constituire a unui grup infracțional organizat. Sorin Blejnar a fost achitat în acest dosar pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală şi pentru fapta de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii).