Ce s-a întâmplat cu terenurile din Herăstrău, înstrăinate de Crin Antonescu. Firma de stat care a uitat să-și recupereze proprietățile obligată să plătească despăgubiri

„Sunteți șeful rechinilor imobiliari din anii 90. Pe bazele sportive ale României, da”, l-a acuzat Nicușor Dan pe Crin Antonescu în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Fostul primar se referea la un teren de 7 hectare, din Parcul Herăstrău, pe care fostul ministru al sportului, Crin Antonescu, l-a certificat ca fiind în proprietatea firmei BTT, aflată atunci în subordinea ministerului.

Firma de stat care a rămas fără terenuri

Astăzi, Biroul pentru Turism și Tineret SA (SC BTT SA) se află în subordinea Ministerului Familiei. Un raport recent al Curții de Conturi, pentru perioada 2021-2023, când ministerul era condus de Gabriela Firea (până în iulie 2023), arată că firma de stat nu a întreprins demersurile necesare pentru recuperarea patrimoniului.

Experții Curții de Conturi notează că în anii 1999-2000 au fost încheiate un număr de 64 de contracte de asociere în participațiune, prin care compania de stat SC BTT SA se angaja ca, împreună cu partenerii săi, să exploateze şi/sau să modernizeze în comun o serie de active aflate în patrimoniul său (terenuri şi/sau construcții) urmând ca rezultatele financiare să fie împărțite între asociați.

Toate aceste contracte aveau o clauză prin care asociatul în participațiune beneficia de un drept de preemțiune în cazul vânzării bunului – terenuri sau construcții aparținând BTT SA. Din cele 64 de contracte de asociere, în 26 de cazuri BTT SA a procedat la încheierea de contracte de vânzare-cumpărare privind activele care au făcut obiectul asocierilor respective.

Digi24.ro

Trump șochează din nou: „Nu știu dacă ați auzit, dar am pus capăt războiului cu Iranul astăzi”

În anul 2014, o sentință definitivă desființa toate aceste 64 de contracte de asociere încheiate de BTT SA, decizia penală fiind motivată prin faptul că, atât deciziile Consiliului de Administrație cât și hotărârile Adunării Generale a Acționarilor în baza cărora au fost încheiate contractele respective au fost, în fapt, falsificate de către fostul director general, iar societățile comerciale cu care au fost încheiate contractele de asociere în participațiune, fie nu aveau nici o activitate economică până la data încheierii contractelor, fie nu aveau prevăzut în statut ca obiect, activitatea turistică.

Digisport.ro

Shakira sau o sosie la deschiderea CM 2026? Experții au dat verdictul, după valul de reacții din social media

Mai mult BTT SA se constituia parte civilă în proces, indicând faptul că valoarea minimă a activelor sale înstrăinate astfel depășea suma de 29 de miliarde.

Firma de stat nu a făcut nimic pentru recuperarea terenurilor

Raportul Curții menționează faptul că, în anul 2014, după decizia definitivă a instanței, Consiliul de Administrație l-a mandatat pe directorul general al companiei BTT SA „să analizeze situația de fapt şi de drept a imobilelor ce au făcut obiectul anulării contractelor de asociere în participațiune, în vederea valorificării optime din punct de vedere juridico-financiar pentru BTT SA”. Altfel spus, să ia măsurile legale necesare pentru recuperarea patrimoniului.

Auditorii Curții notează că BTT SA nu a prezentat niciun document cu privire la analiza respectivă și setul de acțiuni recomandate.

„BTT SA nu a prezentat echipei de audit documente din care să rezulte modul concret de efectuare a analizei respective precum şi rezultatele acesteia, respectiv, acțiunile ce urmau a fi întreprinse în vederea îndeplinirii de către conducerea executivă a mandatului dat de către Consiliul de administrație”, se arată în raportul Curții de Conturi.

BTT SA uită și de decizia instanței

Nu doar că firma aflată în subordinea Ministerului Sportului în 2014 nu a avut o analiză privind setul de măsuri pentru recuperarea bunurilor, dar aceasta nu a întreprins nici măcar cea mai simplă dintre acțiuni: notarea în cartea funciară sentința penală cu privire la activele sale.

„Față de situația litigioasă existentă, echipa de audit a constatat că BTT SA nu a procedat notarea în cărțile funciare deschise pentru activele care au făcut obiectul asocierilor participațiune, a litigiului în urma căruia a fost pronunțată sentința penală nr. 180/27.06.2014”, se arată în raportul Curții.

Cartea funciară este registrul public în care se înscriu toate informațiile esențiale despre un imobil (cine este proprietar, ce sarcini are – ipoteci, servituți, litigii, sechestru etc.). Orice notare în cartea funciară are rolul de a face opozabilă față de terți o situație juridică. Asta înseamnă că oricine consultă cartea funciară va ști că există o anumită problemă sau restricție cu acel imobil.

Conform legii, BTT putea și trebuia să noteze în cartea funciară faptul că există acel litigiu / acea sentință referitoare la imobilele în cauză. Dacă s-ar fi făcut notarea oricine ar fi încercat să cumpere, ipotecheze sau asocieze imobilul ar fi văzut în cartea funciară că există un litigiu sau o sentință care afectează dreptul de proprietate.

Acest lucru este important pentru că astfel, nu se putea pretinde „bună-credință” de către un terț (cumpărător sau asociat), pentru că situația juridică era publică și vizibilă. Pentru că BTT nu a notat sentința/litigiul, exista riscul ca terții (parteneri, posibili cumpărători) să pretindă că nu știau nimic și să invoce „protecția terțului de bună-credință”.

Terenurile din Herăstrău, uitate de compania de stat

Raportul Curții de Conturi menționează că, din totalul celor 26 de contracte de asociere, ce au fost urmate de contracte de vânzare-cumpărare, BTT SA a întreprins 15 acțiuni în instanță pentru anularea acestor contracte subsecvente. Pentru 11 dintre ele, compania de stat a uitat pur și simplu să se adreseze instanței, nefiind interesată de recuperarea patrimoniului.

„Pentru un număr de 11 contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza contractelor de asociere în participațiune anulate de instanța penală, BTT SA nu a întreprins demersurile legale necesare în vederea reîntregirii patrimoniului cu activele care au fost astfel înstrăinate”, se arată în documentul citat.

Printre aceste 11 contracte se numără și contractul pentru terenurile din Parcul Herăstrău.

Cele 7 hectare din Herăstrău, uitate de BTT SA

Mai exact este vorba de contractul de asociere, semnat în septembrie 1999, cu firma Domino Impex SRL, pentru exploatarea în comun a bazei BTT Tenis Club Herăstrău. Presa vremii a scris că în această firmă acționar principal este Mihaela Carmen Finiș, soția lui Bartolomeu Finiș, controversat om de afaceri, apropiat al lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner.

Această firmă trebuia să investească 100.000 de dolari în dezvoltarea bazei sportive. Cert este că, la scurt timp, firma face uz de dreptul de preemțiune și achiziționează în anul 2000 construcțiile din baza sportivă (cu o suprafață de 18.000 mp) și apoi, în 2003, terenul de 62.722 mp. Suma plătită pentru aceste active ar fi fost de 1,5 milioane dolari.

Decizia Curții de Apel București arăta că terenul de peste 6 hectare aparținea în fapt Sectorului 1, și doar construcțiile din baza sportivă erau ale BTT. Curtea de Conturi spune că BTT nu a făcut niciun demers pentru recuperarea acestor clădiri.

„Ca urmare a verificării efectuate, echipa de audit a constatat că, ulterior Deciziei penale nr.180/2014 și până la data prezentă, BTT SA nu a întreprins niciun demers legal în vederea anulării contractului de vânzare-cumpărare nr.1761/20.07.2000 privind activul în suprafață construită de 18.161,81 mp şi, în consecință pentru reintegrarea în patrimoniul său a clădirilor astfel înstrăinate”, se arată în documentul citat, care precizează că actuala conducere a companiei de stat pur și simplu nu a găsit documente care „să ateste demersurile întreprinse de societate în vederea reîntregirii patrimoniului cu activele având suprafața construită la sol de 18.161,81 mp”.

Firma de stat și cu banii luați și fără baza sportivă

Mai mult, așa cum menționează și raportul Curții de Conturi, SC BTT SA a fost obligată de instanță să restituie către firma Domino Impex SRL suma primită pentru terenul care aparținea în fapt Primăriei Sectorului 1.

Suma inițială, de peste 5 milioane de lei, actualizată cu indicele de inflație, a ajuns astăzi la peste 13 milioane, bani pe care statul, prin BTT SA, trebuie să-i plătească firmei Domino Impex. În prezent, aceasta din urmă a declanșat procedura de executare silită a BTT SA.

„Instanța de judecată a obligat BTT SA la restituirea către DOMINO IMPEX SRL a contravalorii terenului vândut către aceasta, respectiv suma de 5.542.926,90 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data de 28.07.2003 până la data plății efective. În prezent, împotriva BTT SA a fost începută, de către DOMINO Impex SRL, procedura de executare silită pentru suma totală de 13.124.464,79 lei, din care 12.912.419,99 lei creanță și 212.044,80 lei cheltuieli de executare silită”, se mai arată în raportul Curții.

Astăzi, firma Domino Impex SRL are o cifră de afaceri de câteva sute de mii de lei (620.000 lei în anul 2024) și pierderi de 130.000 lei. De altfel, ultimul an în care această firmă a fost pe profit a fost anul 2008.

Trebuie subliniat că toate problemele au început de la asocierea dintre BTT SA cu această firmă pentru un teren pe care nu-l deținea. Contractul de asociere este semnat în septembrie 1999, însă ordinul ministrului sportului Crin Antonescu, prin care BTT era certificat ca proprietar este semnat câteva luni mai târziu, în decembrie 1999, „pentru a conferi un act de legalitate afacerii”, așa cum sublinia o investigație a celor de la Jurnalul Național.