Ce s-a întâmplat la Blaj, după vizita Papei Francisc. Lecţie de civilizaţie! Ce au făcut zeci de oameni

Weekend-ul trecut a adus un moment istoric pentru toți românii, odată cu vizita Papei Francisc, primul Suveran Pontif care a ajuns în țara noastră, după mai bine de 20 de ani. În ultima zi a șederii sale în România, Sfântul Părinte a mers la Blaj, unde a oficiat o slujbă cu totul și cu totul specială.

Cum arată Câmpia Libertății din Blaj, după vizita Papei

Peste 50.000 de credincioși din întreaga Românie, dar și din toate colțurile lumii, au luat parte la ceremonia de beautificare a șapte eroi martiri ce au pierit în închisorile comuniste, ceremonie oficiată de însuși Papa Francisc.

Oamenii au avut un comportament exemplar nu doar pe toată durata slujbei, ci și după ce aceasta a luat sfârșit. Pelerinii prezenți la eveniment au predat o adevărată lecție de civilizație, strângându-și toate resturile alimentare, astfel încât Câmpia Libertății arată în aceste momente absolut impecabil. În capitală, spre exemplu, nu puține au fost momentele în care mulțimea strânsă cu prilejul unui eveniment grandios lasă în urmă munți de gunoaie.

Papa Francisc, slujbă încărcată de simboluri la Blaj

Pe Câmpia Libertății din Blaj, Papa Francisc a oficiat ceremonia de beautificare a unui număr de șapte eroi martiri, care au căzut victime sistemului comunist. Conceptul întregului eveniment îi aparține designerului sibian Andu Mărginean, care de altfel a și confecționat tronul, crucea și amvonul folosite de Sfântul Părinte, obiecte încărcate de simboluri.

„Trimit cu gândul la vibrația supliciului, martor al suferinței din temniță, al morții și al jertfei. Brațul tronului arhieresc are o simbolistică aparte, el descriind metaforic un geam vizor cu șapte gratii. Ca o curiozitate, unele bucăți din lemnul primit de la cele două închisori provin dintr-un toc de ușă, întregul material fiind livrat cu aviz de expediție, ceea ce îi confirmă autenticitatea. A fost o muncă importantă să se extragă și să se stăpânească constructiv lemnul vechi. E interesant de văzut că are o altă față, e un lemn chinuit, care însă se integrează în obiecte cu desăvârșire” , a povestit designerul din Sibiu.