News

Ce s-a întâmplat pe 1 decembrie 1989 în România. Discursul lui Nicolae Ceaușescu

01.12.2020 | 06:00
Ce sa intamplat pe 1 decembrie 1989 in Romania Discursul lui Nicolae Ceausescu
Nicolae Ceaușescu la Congresul XIV al PCR Foto: historia.ro
ADVERTISEMENT

1 decembrie 1989 a fost o zi ca oricare alta pentru dictatorul Nicolae Ceaușescu. o zi cu reuniuni pe agricultură și ședințe ale comitetelor de conducere ale PCR, care nu vestea ceea ce avea să i se întâmple peste două, trei săptămâni.

Nicolae Ceaușescu a fost ales în fruntea Comitetului Politic Executiv al PCR, a discutat despre bugetul pe anul următor și a stabilit un program pentru finalizarea planului cincinal 1991-1995.

ADVERTISEMENT

O zi mai puțin complicată a avut-o Întâia Tovarășă care, după participarea la CPEx a mai avut o ședință de lucru și două întâlniri între patru ochi.

Discurs cu „indicății prețioase” ale tovarășului Nicolae Ceaușescu și „angajamente fierbinți” ale participanților la CPEx al PCR

Ziua de 1 decembrie 1989, zi obișnuită lucru, a lui Nicolae Ceaușescu a început cu agricultura și s-a încheiat cu o reuniune având ca temă producția de… halva! Între timp a participat la două ședințe mai importante: CPEx-ul PCR și ședința Secretariatului CC. I-a mai ocupat timpul o vizionare pe pasarelă a unor machete privind sistematizarea Capitalei.

ADVERTISEMENT

La CPEx, prima ședință după realegerea de la Congresul al XIV-lea al PCR, Ceaușescu a ținut un lung discurs, plin de angajament și „indicății prețioase”. A cerut să se pună ordine în stilul de muncă al guvernului și ministerelor, să se asigure perfecționarea activității comitetelor județene de partid de la toate palierele, a consiliilor populare, a consiliilor oamenilor muncii.

Trebuia să crească răspunderea Marii Adunări Naționale (MAN), a comisiilor MAN, care să adopte „o poziție mai fermă față de sectoarele sau cadrele care nu-și îndeplinesc în mod corespunzător obligațiile și îndatoririle”.

ADVERTISEMENT

Ceaușescu se plângea de lipsa de eficiență a organismelor de control, care „…nu asigură, din păcate, un control corespunzător și măsuri ferme pentru înlăturarea unor stări de lucruri negative”.

Întâiul fiu al țării voia să îmbunătățească funcționarea sistemului începând cu Controlul muncitoresc și Curtea de Control Financiar. Se declara preocupat de controlul sectorului comercial și le recomanda „factorilor implicați” să aibă în vedere și controlul muncitoresc, care „trebuie să constituie o parte a controlului general, a participării maselor populare las controlul tuturor sectoarelor de activitate”.

ADVERTISEMENT

CPEx își alegea, în unanimitate, Biroul permanent, condus de Nicolae Ceaușescu și format din Constantin Dăscălescu, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea și Ion Dincă.

Au fost analizate în acea zi de 1 decembrie 1989 măsurile necesare pentru realizarea planului pe întregul an 1990 și s-a stabilit că trebuie să se concentreze pe „aplicarea fermă a programelor privind organizarea și modernizarea proceselor de producție, ridicarea calității produselor, reducerea consumurilor de materii prime, materiale și energie, încadrarea strictă în normele aprobate, creșterea mai accentuată a productivității și eficienței economice”.

Pe ordinea de zi s-au mai aflat diverse subiecte economice, proiectul de buget de stat pe 1990, s-a stabilit un program de lucru pentru definitivarea planului cincinal 1991-1995.

Ceaușescu a propus și CPEx a aprobat mărirea cu 10% a burselor pentru studenți și elevi, inclusiv pentru cei din școlile profesionale. De asemenea, s-a stabilit ca toți studenții, „fii de muncitori și de țărani cooperatori, care urmează cursurile de zi, să primească burse, indiferent de veniturile părinților”.

Iulian Vlad l-a informat pe comandantul suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România că la întâlnirea Bush – Gorbaciov va fi vizată și România

CPEx a fost de acord ca tovarășul Nicolae Ceaușescu să organizeze o conferință internațională, pentru a fi discutate problemele „ce preocupă țările socialiste, mișcarea comunistă, partidele comuniste și muncitorești”. Nu în ultimul rând s-a luat decizia ca pe 12 decembrie să aibă loc plenara CC al PCR.

Comandantul suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România a fost informat de generalul Iulian Vlad în legătură cu apropiata întâlnire dintre George Bush și Mihail Gorbaciov, în cadrul căreia urmau să fie discutate cu prioritate probleme legate de redefinirea sferelor de influență „și elaborarea unei strategii comune care să le asigure, în continuare, un rol dominant în toate probleme internaționale”.

Iulian Vlad preciza, în același document, că la întâlnirea dintre cei doi conducători ai celor două sisteme sociale din lumea anului 1989, Bush și Gorbaciov, se va discuta și despre noile strategii de presiune asupra acelor țări care nu aplică reforme, cu referire concretă la China, Cuba și… România! Bush urma să-i propună lui Gorbaciov să exercite presiuni economice, reducând livrările la minereu de fier, țiței și gaz metan.

Ziua de 1 decembrie 1989 a Elenei Ceaușescu a decurs ceva mai simplu. A participat la ședința CPEx și a avut după-amiază o ședință de lucru „la săliță” cu Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Ion Pățan, I. M. Nicolae și Ilie Văduva. Între patru ochi s-a văzut de două ori cu Nicu Ceaușescu și, separat, cu fosta noră și foarte buna ei prietenă Poliana Cristescu.

  • 13 tovarăși și tovarășe, în afară de Nicolae Ceaușescu, au luat cuvântul în acel CPEx al PCR din 1 decembrie 1989: Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Constantin Dăscălescu, Gheorghe Rădulescu, Emil Bobu, Constantin Olteanu, Ion Dincă, Lina Ciobanu, Barbu Petrescu, Ion Radu, Gheorghe Oprea, Szasz Iosif și Ludovic Fazekaş. Toți i-au ridicat osanale „mult stimatului tovarăș secretar general Nicolae Ceaușescu”
  • 21 de zile după acel 1 decembrie 1989, pe 22 decembrie, la ora 12:06, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu fugeau de furia populară, cu elicopterul, de pe acoperișul sediului CC al PCR din Piața Palatului
  • 24 de ani și exact 9 luni a „domnit” tovarășul Nicolae Ceaușescu în România: de la 22 martie 1965, când, la 3 zile de la moartea predecesorului său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost numit secrtear general al Partidului Comunist Român, până în 22 decembrie 1989, când a fost „detronat” de o lovitură de stat „acoperită” de revolta populară din stradă
ADVERTISEMENT