”Poliția Internetului”, cum a fost denumită de presă, va avea rolul de a supraveghea corectitudinea campaniei electorale într-un mediu aproape imposibil de guvernat. Biroul Electoral Central și-a asumat misiunea de a monitoriza spațiul virtual, cu o echipă compusă din specialiști desemnați din șase instituții-cheie: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne.
Cristian Pîrvulescu, specialist în Științe Politice, crede că BEC avea nevoie de o astfel de structură, pentru ca autoritățile să poată identifica în timp real dacă unul dintre candidați folosește internetul pentru a-și crea un avantaj neloial față de competitorii lui.
În acest moment, țara noastră nu deține o astfel structură, în condițiile în care ultimele evenimente au demonstrat că România se află în centrul unui război hibrid, care se poartă cu resurse aproape nelimitate. Rezultatul s-a putut vedea prin anularea turului întâi al alegerilor, pe baza unor informații prezentate de instituțiile de forță abia după încheierea scrutinului.
”Este o inițiativă absolut normală, pentru că BEC trebuie să aibă instrumente pentru a interveni în condițiile în care nu se respectă egalitatea între competitori. Experiența din noiembrie ne-a arătat că acest lucru se întâmplă. E nevoie de o infrastructură adaptată pentru a putea identifica din vremea aceste situații.
În noiembrie au fost partidele politice care au sesizat existența unor astfel de campanii. Nu a fost o instituție independentă. În principiu, cred că o astfel de instituție ar trebuit să existe și în afara perioadei electorale, dar aceasta este centrată, efectiv, pe identificarea campaniilor electorale agresive de influențare a electoratului. Face parte din atribuțiile BEC să asigure egalitatea dintre competitori. Este evident că în noiembrie această egalitate nu s-a păstrat.
Iar în condițiile războiului hibrid pe care Rusia îl duce în România de un deceniu, chiar un deceniu și jumătate, cu intensitate, există deja o importantă parte a societății care este ușor de manipulat”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru FANATIK.
Decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA consideră că este important ca astfel de incidente să fie identificate din vreme, iar rolul BEC este să asigure o unitate a competiției, chiar dacă resursele nu sunt împărțite în mod egal între candidați. Cu alte cuvinte, ei trebuie să joace după regulile stabilite, fără să încerce să-și creeze avantaje prin alte metode decât cele oficiale.
O astfel de ”poliție a internetului” nu este o idee nouă în Europa. Cristian Pîrvulescu spune că la nivelul Uniunii Europene operează un departament care se ocupă strict de analiza teoriilor conspiraționiste din rețelele sociale și mass-media. Structura a fost înființată în anul 2014 și a acordat o atenție deosebită mai ales zonelor din estul continentului, Ucraina și Rusia. În România, subiectul a fost ignorat atât de autorități cât și de presă, în ciuda atacurilor informaționale venite dinspre Moscova.
”Trebuie să încerce să monitorizeze în timp real campaniile. Să intre pe rețelele sociale și să observe ce se întâmplă, cum se activează conturile. În principiu, trebuie să observi dacă se distribuie de către sute, mii, zeci de mii de utilizatori o informație. Deci trebuie să intri în grupuri. Nu e atât de simplu.
În noiembrie s-a intervenit târziu, iar dacă se intervine târziu, e mai dificil să controlezi situația. Este foarte greu să oprești o campanie care deja a început. Riscul unei intervenții în forță este mare, dincolo de mecanismele de corecție care pot fi implementate.
Doar că, de multe ori aceste campanie sunt subtile. Nu sunt campanii pentru un candidat, sunt campanii pentru o idee, pentru o ideologie”, a mai declarat Cristian Pîrvulescu.
Specialistul recunoaște că misiunea unei astfel de ”poliții a internetului” va fi una foarte complicată, pentru că metodele și canalele de propagare a mesajelor sunt aproape nelimitate.
”Mă aștept, probabil, să fie folosit masiv WhatsApp. WhatsApp a mai fost folosit în pandemie, destul de mult, pentru distribuirea teoriilor conspiraționiste, și atunci a trecut aproape total cu sub radar. WhatsApp, nefiind o reală rețea socială, ci o aplicație de mesagerie. Dar cam la fel este și Telegramul, dacă stăm să ne gândim bine”, a mai spus profesorul.
Și totuși, cum s-a ajuns în această situație? Au fost autoritățile prinse pe picior greșit, în condițiile în care au existat semnale că anumite mișcări sociale cresc necontrolat? Pîrvulescu nu este sigur dacă a fost vorba despre o ignoranță a autorităților sau chiar o rea intenție.
”Naivitatea celor de la Birou Electoral Central și a celor de la Autoritatea Electorală Permanentă a fost totală. Dacă e vorba de naivitate, căci putem să vorbim și de rea intenție sau chiar de trădare.
Eu nu sunt dintre cei care uită că fostul președinte al Autorității Electorale Permanente, pe vremea când era și judecător la Curtea Constituțională, și a fost obligat să-și dea demisia, ancheta care l-a vizat și care, în final, a fost închisă, nu din lipsă de probe, ci pentru că înregistrările au fost făcute ilegal public, pe bază unei decizii ale Curții Constituționale.
Așa că eu pot de aici să-mi imaginez aproape orice. Dar de ceea ce a făcut Autoritatea Electorală Permanentă, pentru că nu s-a pregătit pentru monitorizarea campaniei online, a fost foarte grav”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.