Ce scria presa americană despre Corina Tarniță în perioada în care ar fi luat legătura cu Jeffrey Epstein: „A ignorat sfatul mentorului ei de licență”

În anii 2010-2011, când numele româncei Corina Tarniță ar fi luat legătura cu Jeffrey Epstein, presa americană o prezenta drept una din cele mai promițătoare minți ale noii generații de cercetători în matematică și biologie teoretică.

Ce scria presa americană despre Corina Tarniță, cercetătoarea româncă menționată în dosarul Epstein, în perioada în care ar fi luat legătura cu controversatul afacerist

Departe de orice asociere cu scandaluri sau suspiciuni, portretele publicate în publicațiile de specialitate conturau imaginea unei academiciene strălucite, cu un parcurs profesional de invidiat și o carieră construită exclusiv în jurul cercetării de vârf. Unul din cele mai relevante materiale este cel apărut în revista „The Scientist”, revistă dedicată comunității academice și științei. Textul, publicat într-o perioadă când Tarniță se afirma prin studiile sale postdoctorale, devenind cadru universitar, insistă pe ritmul neobișnuit de rapid al formării sale și pe tranziția intelectuală curajoasă dintre matematica pură și biologie.

„Corina Tarniță a ignorat sfatul mentorului ei de la licență de a face o pauză de un an înainte de a începe școala doctorală, în 2006. În schimb, și-a parcurs programul doctoral într-un ritm alert, finalizându-l în trei ani, chiar și după ce a făcut o schimbare de direcție la jumătatea drumului, de la geometria de dimensiuni înalte la biologia matematică, o tranziție pe care o descrie ca trecerea de la o matematică imposibil de vizualizat la o matematică ce oferă o explicație a lumii reale”, scria The Scientist despre românca asociată azi cu fostul afacerist american, anchetat într-un mega-dosar de pedofilie.

Tarniță, triplă medaliată la Olimpiada Națională de Matematică

Articolul sublinia maturitatea intelectuală timpurie a cercetătoarei și capacitatea ei de a naviga prin domenii extrem de abstracte într-un mod rar întâlnit chiar și în mediile academice de elită. „În matematica pură, ceva fie era greșit, fie corect și puteai demonstra acest lucru”, explica Tarniță pentru The Scientist. Tot ea mai menționa: „Cu biologia nu este așa, e întotdeauna un proces în desfășurare”.

Digi24.ro

Primarul Buzăului, atac la Grindeanu: Face un joc cu alți șase lideri PSD, ca să supraviețuiască

Pentru The Scientist, Corina Tarniță nu este o figură publică, ci un studiu de caz al excelenței academice accelerate.  Materialul menționează și performanțele sale din perioada preuniversitară și universitară: „De trei ori campioană a Olimpiadei Naționale de Matematică din România, Tarniță a fost o alegere evidentă pentru programul de matematică de la Harvard”. 

Digisport.ro

Lovitură: ADIO, după ZECE ani și PATRU copii! A rupt tăcerea după ce a apărut numele presupusei amante: ”Suferim”

Numele profesoarei, vehiculat în dosarul Epstein. Ce reiese din documente

În februarie 2013, la ceva timp după materialele elogioase la adresa ei, Corina Tarniță s-a alăturat profesorilor de la Universitatea Princeton. Ani mai târziu, numele profesoarei și cercetătoarei care a cucerit mediile academice din străinătate apare într-un set de documente publicate de Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii, în dosarul Epstein. Menționarea ei a stârnit interes mediatic, însă nu există nicio confirmare sau referire la faptul că ar fi vizată și ea de vreo faptă penală în controversatul dosar.

România, de 800 de ori în dosarul Epstein

Numele ei apare în niște referi la anumite operațiuni financiare, într-o corespondență, fără să se explice scopul acelor transferuri de bani. Relatările din presă indică existența unor plăți care ar totaliza 30.000 de euro provenite de la Jeffrey Epstein, care ar fi trebuit să ajungă la o româncă. Documentele nu precizează destinația finală a banilor și nu oferă elemente care să demonstreze vreo legătură a cercetătoarei cu fapte ilegale puse pe seama rețelei de trafic sexual.

E relevant de menționat, totuși, că România e menționată de 800 de ori, ceea ce arată interesul lui Epstein pentru țările din Europa de Est. Majoritatea referințelor sunt fie anonimizate, fie lipsite de date suficiente pentru a trage niște concluzii clare despre cine și cum s-a implicat în rețeaua de trafic de carne vie a miliardarului.