Ce scrie cotidianul El Pais despre posibilitatea ca România să fie atacată de Iran și teama de război. Cum se văd din Spania deciziile luate de politicieni: „Conceput pentru o amenințare iminentă”

Cotidianul spaniol El Pais subliniază îngrijorările românilor privind folosirea bazelor militare de la noi, de către americani, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Cum reflectă presa internațională deciziile luate de guvernanții noștri? Cum se vede din Spania, țară care i-a închis ușa în față lui Trump felul în care a reacționat România?

El Pais, despre decizia României de a le da voie americanilor să ne folosească bazele militare în contextul conflictului din Iran

Jurnaliștii de la Madrid menționează, în ediția din 2 aprilie 2026, că guvernul de la noi încearcă să calmeze temerile care au apărut în rândul populației după ce a autorizat SUA să desfășoare avioane și trupe pentru manevre defensive. Neliniștea a crescut după ce Teheranul a amenințat România cu „consecințe politice și legale în viitor” și după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat pe rețelele de socializare asupra unui posibil risc de atacuri. Ministrul apărării, Radu Miruță, a insistat că nu există informații potrivit cărora Republica Islamică ar intenționa să atace România.

Sondajul INSCOP, menționat în presa iberică. Declarațiile lui Băsescu, puternic subliniate

El Pais se leagă, în materialul amplu publicat despre România, de rezultatele sondajului INSCOP, potrivit căruia 7 din 10 români erau destul de îngrijorați de posibilitatea ca țara să ajungă implicată într-un război în următorii ani. Procentul celor îngrijorați a crescut de la 31% în februarie la 36,9% în martie. Pe 11 martie, Parlamentul a aprobat cu o largă majoritate desfășurarea de avioane cisternă americane, precum și echipamente de monitorizare și comunicații prin satelit, pentru o perioadă de 90 de zile. Majoritatea acestor resurse sunt concentrate în bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. În plus, România găzduiește la baza de la Deveselu scutul antirachetă al SUA, conceput pentru protejarea țărilor NATO de orice amenințare provenită de pe flancul estic.

Spaniolii menționează poziția guvernului, care susține că echipamentele sunt pur defensive, însă remarcă faptul că au existat voci critice cu privire la scopul real al acestora. Jurnaliștii de la El Pais l-au menționat, în sprijinul acestor îndoieli, tot pe fostul președinte Traian Băsescu. Pe 16 februarie, Băsescu a afirmat pe contul său de Facebook că niciunul dintre echipamentele acceptate pe teritoriul României nu este de tip „defensiv militar”.

Digi24.ro

Putin are nevoie de un „scenariu teribil de thriller”. Moscova alimentează brusc temerile legate de o bombă nucleară europeană

El Pais: „ Președintele Nicușor Dan și ministrul de externe, Oana Țoiu, au depus eforturi pentru a transmite mesaje liniștitoare”

„Totuși, Băsescu, care a fost o piesă importantă în sprijinul actualului președinte pentru a câștiga alegerile din 2025, a încercat să își nuanțeze declarațiile, calificându-le drept o simplă opinie personală: ”Nu mi-am propus să contrazic declarațiile oficiale”. De asemenea, a recunoscut că decizia de a aproba solicitarea Washingtonului a fost corectă, deoarece ”este în interesul pe termen lung de a consolida relația cu SUA și securitate României”.

Digisport.ro

Vali Moraru, după imaginea cu Mircea Lucescu afișată la FCSB - Oțelul: "Rușinea din fotbalul românesc"

În acest context, președintele Nicușor Dan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au depus eforturi pentru a transmite mesaje liniștitoare populației. La trei zile după acea postare, șeful statului, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat că România este o țară „mai sigură” datorită „prezenței suplimentare a militarilor americani”. Ministrul a exclus, de asemenea, orice pericol, subliniind că „nu există amenințări directe din partea Iranului”, notează El Pais despre situația din România.

Expert de la Marshal Fund of the United Stated: politicienii români au comunicat prost scopul utilizării bazelor americane

Laurențiu Pleșca, o voce importantă din cadrul programului Marshall Fund of the United States de la București, consideră că autoritățile „nu au comunicat bine faptul că utilizarea bazelor de către americani are un scop defensiv”. El susține că România nu putea decât să accepte solicitarea americană. „Având în vederea proximitatea noastră față de flancul estic, războiul din Ucraina și apropierea față de conflictul din Orientul Mijlociu, relațiile dintre București și Washington s-ar fi deteriorat considerabil dacă ar fi fost refuzată, afectând securitatea țării”, punctează Pleșca.

Părerile mai multor români, reflectate de El Pais

Chiar și alegători ai formațiunilor de extremă dreapta apropiate de Trump, care s-au abținut la votul din Parlamentul României pentru aprobarea desfășurării de operațiuni militare la noi, se arată împotriva atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului. Ionela Mitrică, o funcționară în justiție în vârstă de 43 de ani, crede că țara ar putea deveni o țintă a Teheranului pentru că găzduiește scutul antirachetă de la Deveselu. „Este conceput și finanțat de SUA pentru o amenințare iminentă venită din partea regimului iranian”, afirmă Mitrică, potrivit cotidianului spaniol. Femeia a citit declarațiile fostului președinte Traian Băsescu și este de acord cu el. „A ocupat funcția de președinte timp de zece ani, în timp ce Dan abia a ajuns la conducerea statului”, argumentează ea.

Ovidiu Petre, arhitect în vârstă de 47 de ani, a urmărit și el cu atenție știrile. „Aeronave trimise de Forța Aeriană a SUA în România au efectuat o misiune în noaptea de vineri și alta în cea de duminică, în sudul Ciprului. Un al șaselea avion pentru misiuni de realimentare aeriană a ajuns deja la București. Este suficient pentru a justifica faptul că devenim o țintă militară pentru Iran”, afirmă el.

Petre recunoaște că simte o anumită teamă în fața unui posibil atac iranian. „Este adevărat că suntem în NATO, dar este vorba despre un acord cu SUA, motorul războiului”, spune el. „Nu ajută nici faptul că România este prezentă, chiar și ca observator, în Consiliul pentru Pace creat de Trump pentru reconstrucția Gazei și că Bucureștiul analizează opțiunea de a trimite soldați pentru a elimina minele din strâmtoarea Ormuz”, adaugă Petre.

Armand Goșu dă vină pe formațiunile extremiste pentru că alimentează teama de război

Pentru Armand Goșu, profesor de istorie și politică la Universitatea din București, deși teama de război este prezentă, ea poate fi irațională. „De multe ori este indusă de mass-media promovată de partidele de extremă dreaptă”, susține el. El amintește că unul dintre principalele teme ale campaniilor prezidențiale din alegerile din 2024 și 2025 a fost teama că „Occidentul ar dori să împingă România într-un conflict cu Rusia”.

În opinia Ioanei Constantin-Bercean, expertă în politica Orientului Mijlociu, „liderii iranieni și Garda Revoluționară fac tot felul de afirmații agresive care fac parte din logica războiului”. Prin urmare, ea nu consideră că cetățenii ar trebui să fie îngrijorați de presupusele represalii. „Uneori se exagerează interpretări politice sau mediatice care nu au nimic de-a face cu realitatea”, precizează aceasta.

Iranul nu ar avea niciun interes să ne atace

De asemenea, nu vede România ca un actor relevant în conflict pentru ca Teheranul să o atace militar. „România, care menține de decenii relații bune cu Iranul, a avut întotdeauna o poziție echilibrată în Orientul Mijlociu, inclusiv ca mediator important”, punctează Bercean. În aceeași linie se situează și Pleșca: „Iranul nu ar folosi o rachetă cu rază lungă pentru a ataca România, nu doar pentru că sunt costisitoare și are puține, ci și pentru că nu ar avea un beneficiu strategic real”.

Materialul celor de la El Pais vine într-un moment în care România pare să fi rămas singura țară membră NATO dispusă să accepte solicitările SUA, după ce, pe rând, Spania, Italia și Polonia s-au opus cererilor de la Washington pentru a le fi folosite bazele militare.