Capela Sixtină, locul unde conclavul va alege un nou Papă, este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Vatican. Ce reprezintă, însă, celebrele fresce de pe pereții laterali ai capelei?
Ridicată în 1473 – 1481, Capela Sixtină a fost ridicată de către arhitectul Giovanni dei Dolci pentru Papa Sixtus al IV-lea. Este renumită datorită frescelor sale renascentiste, create de Michelangelo.
Capela Sixtină este capela proprie a Papei. În același timp, clădirea este și locul principalelor ceremonii papale. E folosită de Colegiul Sacru al Cardinalilor pentru alegerea unui nou papă.
Forma Capelei Sixtine este una dreptunghiulară, fiind o clădire din cărămidă. Are șase ferestre arcuite pe fiecare dintre cei doi pereți principali sau laterali. Clădirea are tavanul boltit. Exteriorul nu este împodobit, însă frescele de pe pereții și de pe tavanul interior atrag atenția multora.
Între 1481 și 1483, au fost pictate frescele e pe pereții laterali ai capelei. Pe peretele de nord, cele șase fresce reprezintă evenimente din viața lui Hristos, pictate de Perugino, Pinturicchio, Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio și Cosimo Rosselli.
De asemenea, pe peretele de sud sunt alte șase fresce. Acestea reprezintă evenimente din viața lui Moise de Perugino, Pinturicchio, Botticelli, Domenico și Benedetto Ghirlandaio, Rosselli, Luca Signorelli și Bartolomeo della Gatta.
Alte fresce mai mici între ferestre, deasupra acestor lucrări, reprezintă diferiți papi. Atunci când au fost mari ocazii ceremoniale, porțiunile cele mai joase ale pereților laterali au fost acoperite cu tapiserii ce înfățișau evenimente din Evanghelii și Faptele Apostolilor. Au fost proiectate de Rafael și țesute în 1515 – 1519 la Bruxelles.
Frescele lui Michelangelo de pe tavan și de pe peretele din vest, din spatele altarului, reprezintă cele mai importante lucrări de artă din capelă. Frescele de pe tavan mai sunt cunoscute sub denumirea de Tavanul Sixtin.
Acestea au fost comandate de către Papa Iulius al II-lea în 1508, iar Michelangelo le-a pictat între 1508 și 1512, reprezentând incidente și personaje din Vechiul Testament.
Michelangelo a pictat fresca Judecata de Apoi, în perioada 1534 – 1541, de pe peretele vestic, pentru Papa Paul al III-lea. Cele două fresce de mari dimensiuni se numără printre cele mai importante realizări din pictura occidentală.
În cele cinci secole de când a fost finalizat, tavanul cu fresce al Capelei Sixtine a rezistat foarte bine. Lipsește, însă, o parte a cerului din panoul unde este reprezentată evadarea lui Noe din potopul biblic.
Din cauza unei explozii la un depozit de prag de pușcă din apropiere, în anul 1797, secțiunea de tencuială a căzut pe podea, unde s-a spulberat, notează libertatea.ro.
Cu toate că tavanul pare să reziste destul de bine, specialiștii sunt de părere că traficul pietonal, provenit de la milioanele de oameni care vizitează capela anual, reprezintă o problemă ce nu trebuie ignorată.
Michelangelo avea 30 de ani atunci când a primit sarcina de a picta tavanul capelei. Deși avea o vârstă fragedă, își construise deja o reputație ca sculptor.