Probabil știi deja că există mai multe legende legate de ce se află sub Casa Poporului. Nicolae Ceaușescu a fost cel care a dat naștere acestei construcții importante. Și totuși ce nu se știe despre ea?
Deși mulți cred că Nicolae Ceaușescu a avu ideea de a construi Casa Poporului, adevărul este altul. Mai exact, ideea unei astfel de construcții i-a aparținut, de fapt, regelui Carol al-II-lea.
Într-adevăr însă, Nicolae Ceaușescu este cel care a transformat ideea în realitate. Casa Poporului este a doua cea mai mare construcție din lume, după Pentagon și totodată cea mai mare din Europa.
Construcția are 5.000 de încăperi. Ce se află însă sub Casa Poporului? Încă șapte etaje, iar ultimul este ocupat de buncărul atomic al lui Nicolae Ceaușescu. Această cameră are pereți din beton de 1,5 metri grosime. Și tot sub Casa Poporului mai sunt și niște tuneluri secrete.
Casa Poporului are 86 de metri înălțime de la nivelul solului. Totodată, ea mai are și alți 90 de metri sub pământ. Pentru construcția sa a fost nevoie de mobilizarea a zeci de mii de oameni, mai exact 12.000 de militari rezerviști.
Revenind la ce se află sub Casa Poporului, colonelul Nicolea Kovacs, cel care conducea echipa de militari rezerviști, a dezvăluit la un moment dat că în subteran se ascund 7 etaje, inclusiv buncărul lui Ceaușescu.
Se pare că buncărul e atât de bine făcut, încât are și o placă eclatoare. Aceasta nu poate fi penetrată nici măcar de radiații. Și evident, există și tunelurile secrete despre care s-a tot vorbit de-a lungul timpului.
„Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Aveam vreo 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, a declarat fostul colonel.
Nicolae Kovacs spune că tunelurile se întind pe aproximativ 20 de kilometri. Se poate circula inclusiv cu mașini în ele, atât de mari sunt. Totodată, ele leagă mai multe zone cheie din București precum Palatul Cotroceni, dar și Academia Militară.
Iar pe lângă tunelurile principale, mai există și altele secundare. Despre acestea, fostul colonel spune că probabil la un moment dat ar putea ajunge să fie utilizate pentru utilități publice.
„Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţie.) şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate.
Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, a detaliat Kovacs.