Ce se ascunde în spatele boicotării supermarketurilor. Cât îi costă, în realitate, pe români: ”E suficient să ne raportăm la ce se întâmplă în Cuba”

Românii nu mai au loc din cauza străinilor, marile lanțuri de magazine fac profituri uriașe pe spatele nostru, iar casele self-service ne fură locurile de muncă – acestea sunt doar câteva dintre ideile propagate în spațiul public de candidatul Călin Georgescu. FANATIK a discutat cu Christian Nasulea, profesor de economie mondială, pentru a vedea dacă boicotul supermarketurilor aduce vreun beneficiu sau, dimpotrivă, poate duce la o adevărată criză.

Boicotarea supermarketurilor, între risc și câștig. Ce primesc românii

Boicotarea supermarketurilor este o idee împrumutată de Călin Georgescu din Croația. Acolo, o acțiune similară a vizat un singur lanț de supermarketuri, însă Georgescu vrea să o extindă la toate marile magazine. Acest tip de economie naționalistă, bazată pe restricții, nu ar trebui să ne fie străin – a mai fost aplicat în trecut, iar rezultatul a fost unul catastrofal: o foamete de proporții.

Boicotarea supermarketurilor, așa cum propune Călin Georgescu, se bazează pe afirmații care nu sunt susținute de datele oficiale, așa că le vom analiza pe rând

Afirmația 1: Marile lanțuri de magazine declară profit zero și nu plătesc impozite
În realitate, marile lanțuri de supermarketuri din România, precum Lidl, Kaufland, Carrefour, Penny, Mega Image și Auchan, au raportat profituri semnificative și plătesc impozite pe măsură. Numai în 2023, Lidl a avut un profit net de peste un miliard de lei, iar Kaufland a raportat un profit de 865 de milioane de lei, potrivit datelor oficiale.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

„Afirmația lui Călin Georgescu despre profituri zero este falsă. Din top 8 lanțuri de retail, 6 au raportat profituri substanțiale, iar 2 au fost pe pierdere. Unul dintre acestea, Cora, a fost cumpărat după ce a eșuat și a ieșit de pe piață din lipsă de profitabilitate. În cazul Profi, situația este mai complexă, deoarece au avut loc tranzacții majore, iar lanțul este într-o continuă expansiune.

Cei 19% TVA colectați de supermarketuri și hipermarketuri contribuie semnificativ la veniturile statului, reprezentând aproximativ 17 miliarde de lei încasări la buget. Acest lucru sugerează că cifra de afaceri a celor mai mari lanțuri din România se ridică la aproximativ 90 de miliarde de lei. Dacă luăm în calcul un scenariu extrem, un boicot total al acestor magazine ar însemna eliminarea acestei sume din PIB-ul României.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

De fiecare dată când deschid un nou magazin, aceste companii cheltuiesc milioane de euro pentru construcție și echipare, fără a putea deduce imediat aceste investiții din veniturile obținute.  Astfel, recuperarea costurilor inițiale necesită timp, ceea ce explică de ce profiturile raportate pot părea mici în anumite etape ale dezvoltării unei companii.

Odată ce înțelegem acest mecanism, devine clar de ce marile lanțuri au rate de profit mai mici decât un minimarket de scară de bloc – modelul de business este diferit”, a explicat pentru Fanatik Christian Năsulea, profesor de economie mondială.

O autoboicotare asupra produselor românești. Ce avem la raft?

Afirmația 2: În supermarketuri nu avem produse românești 

Potrivit datelor oferite de Ministerul Agriculturii, aproape 70% dintre produsele procesate aflate pe rafturile marilor lanțuri de retail sunt de proveniență românească.

„Pentru că naționalismul economic prinde la români, s-a răspândit și ideea falsă că supermarketurile din țară nu vând suficiente produse românești. În realitate, aceste lanțuri au menținut regula de a avea peste 51% produse românești la raft.

Această obligație a existat prin lege la un moment dat, dar ulterior a fost modificată pentru a respecta legislația europeană. În prezent, produsele sunt încadrate ca fiind de pe lanțul scurt de aprovizionare, o măsură menită să reducă impactul asupra mediului.

O analiză realizată de colegii mei arată că, în marile lanțuri de retail, procentul produselor românești, în special pe segmentul alimentar, poate ajunge până la 70%. Naționalismul economic îi determină pe români să prefere produse cu tricolorul pe ambalaj, ceea ce înseamnă că aceste articole se vând bine. Vinde marfa asta cu produs în România și, atunci, normal că magazinele încearcă să găsească furnizori care să le aducă produse românești la niște prețuri competitive”, a mai punctat profesorul Christian Năsulea.

Georgescu a militat pentru cumpărături exclusiv din piețe, cu produse românești. Însă, un control recent al ANPC în mai multe piețe din țară a arătat că multe produse din China sau Olanda erau vândute sub eticheta de produse românești

Noua tehnologie și roboții ne lasă fără locuri de muncă?

Afirmația 3:  Supermarketurile reduc numărul de angajați prin instalarea caselor de marcat self-service.

O altă idee propagată masiv de Georgescu este faptul că noua tehnologie sau roboții vor fura în viitor locurile de muncă ale oamenilor. Această „sperietoare” folosită de candidatul pro-rus poate avea ecou în spațiul public, având în vedere faptul că oamenii sunt speriați de pierderea locurilor de muncă, iar economia nu este sigură. Totuși, specialiștii din întreaga lume au explicat de-a lungul timpului că tehnologia nu ne va fura locurile de muncă, ci le va transforma.

„Abia în mai vom avea niște date care vor fi foarte interesante, legate de variația numărului mediu de angajați la Kaufland. În momentul în care vom avea aceste informații, vom constata probabil că numărul mediu de angajați per magazin s-a redus la Kaufland. Nu știu dacă așa este încă, pentru că nu avem încă datele, dar asta anticipăm că se întâmplă. Însă vom vedea că numărul total de angajați al Kaufland a crescut, pentru că aceste magazine nu fac altceva decât să-și eficientizeze activitatea pentru a putea deschide mai multe magazine și a vinde mai multă marfă cu mai puțini oameni.

Însă, în special, când vine vorba de companii care au politici de CSR foarte solide și care sunt foarte atente la pulsul opiniei publice, acestea au grijă să nu concedieze oameni, să nu facă lucruri care să schimbe percepția pe care o au oamenii din zonele de unde au magazine asupra companiei.

Vă dați seama ce ar însemna pentru un lanț precum Kaufland sau LIDL să dea afară oameni în masă în localitatea în care încearcă să-și vândă produsele. Ar fi o deteriorare a imaginii, pe care acest gen de companii nu și-o permit”, a mai precizat profesorul de economie.

Boicotarea supermarketurilor, tradusă în prețuri mai mari la produse

O astfel de acțiune s-ar putea traduce prin prețuri mai mari la raft, deoarece scăderea concurenței ar putea permite retailerilor să crească prețurile. Totodată, fără o ofertă diversificată, cererea ar putea depăși oferta, ceea ce ar conduce și la creșterea prețurilor.

„Răspunsul este foarte simplu pentru oricine merge și face cumpărături și își numără banii din portofel, și nu are o disponibilitate financiară nelimitată, așa cum probabil are domnul Călin Georgescu. În momentul în care trebuie să iei niște decizii pentru a te asigura că îți ajung banii să-ți hrănești familia întreaga lună, te vei duce să cumperi de acolo unde marfa sau calitatea sunt ok și la un preț cât mai mic. Acesta este motivul pentru care oamenii merg către LIDL, Kaufland, care, prin economii de scară, reușesc să ofere un raport calitate-preț foarte bun pentru clienții care depind de aceste magazine.

Este foarte interesant, ca mijloc de propagandă politică, să vii și să spui că ar trebui să boicotăm o firmă sau alta, dar la finalul zilei contează și cât ne costă acest boicot, pentru că nu vorbim despre a boicota niște companii care vând produse de lux sau produse specializate de care ne putem lipsi ușor. Vorbim despre boicotarea acelora care au venit cu o soluție pentru oamenii cu venituri mici din România, aducând produse de calitate decentă și la prețuri mai mici decât alte magazine similare”, a mai subliniat profesorul de economie mondială.

Georgescu apasă butonul sărăciei: O economie izolată și manevrată doar de stat

Planurile lui Georgescu, care includ raționalizări de tip chinezesc, naționalizare și izolarea de Uniunea Europeană, pot avea efecte dramatice pe termen lung, iar procesul ar putea fi ireversibil. Practicarea unei economii de tip naționalist ar conduce, de fapt, la o creștere uriașă a prețurilor și nu la scăderea lor, așa cum sugerează Georgescu. În plus, anumite produse esențiale ar putea ajunge să aibă prețuri astronomice.

„Nu doar că nu avem exemple pozitive în acest sens, dar este suficient să ne raportăm la ce se întâmplă în Cuba, unde magazinele sunt pustii și localnicii au mari dificultăți în a-și procura alimente esențiale. În absența unei libertăți economice și a marilor companii, prețurile pentru produsele esențiale sunt absolut uriașe.

Vorbesc aici despre produse de bază, nu de lux, pe care românii le consumă fără să se gândească la întregul proces prin care ajung pe rafturi. Produse precum portocalele sau mandarinele, care nu pot fi cultivate în România și sunt aduse din alte țări, sunt un exemplu clar. Aceste produse sunt aduse în țară la prețuri care permit chiar și românilor cu venituri mici să le cumpere din când în când.

Nimeni nu își dorește să ajungă în situația în care să vadă sărăcia din țările unde nu există libertate și stabilitate economică, așa cum avem noi în România, care a permis apariția unor lanțuri comerciale concurente ce aduc aceste produse pe piață. Din proprie experiență, am văzut la fața locului, în Africa și America Centrală, ce înseamnă sărăcia reală cauzată de restricțiile economice sau de ideologii economice falimentare impuse unor oameni care nu își doresc așa ceva”, a mai transmis Christian Năsulea.