Ce se ascunde în spatele deciziei lui Putin de a schimba strategia de apărare nucleară. „Pune în ecuație și state non-nucleare, de exemplu, România”

Forțele armate ucrainene au executat primul atac cu rachete ATACMS asupra unui depozit de muniție din regiunea Briansk. Practic, atacul vine la doar două zile după ce Administrația Biden a ridicat restricția de a folosi aceste rachete balistice împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei. De asemenea, confirmarea atacului vine la doar câteva ore după ce Kremlinul anunțase noi schimbări în strategia de utilizare a armelor nucleare ca răspuns la schimbarea de politică a Casei Albe.

Ucraina lovește Rusia cu rachetele americane și ignoră amenințările Rusiei

Presa din Ucraina scrie marți că armata ucraineană a folosit pentru prima oară de la începutul conflictului rachetele balistice ATACMS asupra unei baze militare din orașul Karachev, Briansk, situat la 143 de kilometri de granița ucraineană. Atacul vine astfel la doar două zile după ce presa din SUA a anunțat că administrația Biden a ridicat restricțiile asupra utilizării acestor rachete asupra țintelor de pe teritoriul Federației Ruse, și arată că ele pot fi folosite și în afara regiunii Kursk, contrar celor anunțate de presă.

Mai mult însă, informația privind utilizarea acestor rachete împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei – o cerere veche a Kievului, față de care Biden s-a opus continuu – vine la doar câteva ore după ce Kremlinul a anunțat o schimbare importantă în ceea ce privește strategia sa de utilizare a armelor nucleare. Concret, Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară a Rusiei, la două zile după ce Biden a acordat Ucrainei permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei cu arme fabricate în SUA.

Conform doctrinei actualizate publicate marți, Moscova va considera agresiunea din partea oricărui stat non-nuclear – dar cu participarea unei țări nucleare – un atac comun asupra Moscovei. Kremlinul a început marți această nouă rundă de amenințări nucleare, afirmând că doctrina militară revizuită ar reduce, în teorie, pragul pentru prima utilizare a armelor nucleare.

Digi24.ro

Șeful mercenarilor care îl păzesc pe Călin Georgescu a fost săltat din trafic. Polițiștii au găsit un adevărat arsenal

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că, după noile modificări, „Federația Rusă își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în caz de agresiune cu arme convenționale împotriva sa și/sau a Republicii Belarus”. Descurajarea nucleară este un pilon al doctrinei militare ruse, însă revizuirea pare să extindă definiția a ceea ce ar fi considerat agresiune împotriva Rusiei.

„Un element important al acestui document este că descurajarea nucleară are ca scop să se asigure că un adversar potențial înțelege inevitabilitatea represaliilor în cazul unei agresiuni împotriva Federației Ruse sau a aliaților săi”, a mai precizat Peskov.

Amenințările nucleare ca tactică de descurajare

Generalul (r) Dan Grecu este de părere că anunțul Kremlinului privind schimbarea strategiei de utilizare a armamentului nuclear ca răspuns la decizia Casei Albe privind rachetele balistice ATACMS nu este decât o nouă amenințare menită doar să descurajeze țările occidentale în a susține Ucraina în războiul ei de apărare. Acesta a subliniat că nu este nici măcar pentru prima dată în acest an când Moscova anunță schimbarea strategiei nucleare ca răspuns la sprijinul militar oferit Ucrainei. De altfel, imediat după decizia Casei Albe, Kremlinul a reluat amenințările cu invocarea unui Al Treilea Război Mondial.

„Este pentru a doua oară, anul acesta, când Federația Rusă schimbă principiile strategiei nucleare. În mod evident, vine ca un răspuns la aprobarea Statelor Unite și implicit a Marii Britanii și a Franței, se pare, de utilizare a rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei.

Digisport.ro

Zelenski n-a stat pe gânduri și l-a trecut pe ”lista neagră”: ”Îi cedează țara lui Putin!”. A primit imediat o replică dură

Este răspunsul pe care Federația Rusă l-a dat în acest episod, singura modificare față de politica interioară fiind aceea că a introdus cu subiect ca posibilitate de război și state nucleare sau non-nucleare, care sprijină acțiuni militare la granița Federației Ruse. Ăsta este răspunsul Kremlinului. O mișcare de descurajare pentru statele occidentale care sprijină în continuare Ucraina. În opinia mea, ce trebuie să subliniem este parte de avertisment, și nu cea de acțiune”, a declarat, pentru FANATIK, generalul în retragere, Dan Grecu.

„Este o amenințare de descurajare. Ceea ce este notabil, ca noutate, este că pune în ecuație și state non-nucleare, de exemplu Polonia, România sau orice alt stat care sprijină acțiunile militare duse în proximitatea Federației Ruse”, a mai completat acesta.

„Putin a modificat doctrina nucleară a Federației Ruse introducând faptul că dacă o putere terță, împreună cu Ucraina, îi atacă cu armament convențional, gen rachete, drone, etc. Pe teritoriul Rusiei, atunci ei consideră că atacul este unul comun. Adică, atât țara NATO, cât și statul care-i atacă, a se citi Ucraina, i-au atacat în comun și ei își rezervă dreptul să folosească armele nucleare atât împotriva statului care i-a atacat (Ucraina) cât și împotriva statului care i-a sprijinit”, a explicat pentru FANATIK și profesorul Cristian Barna, expert în studii de securitate, fost decan la Academia de Informații „Mihai Viteazu”.

Reamintim că Vladimir Putin și Moscova au lansat ultimul val de amenințări nucleare la adresa Occidentului în luna mai a acestui an, atunci când Casa Albă a permis utilizarea armamentului american împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, fiind vorba însă de loviturile de artilerie și sistemele Himars – arme cu o rază de acțiune de până la o sută de kilometri. Decizia Casei Albe venea în contextul în care Rusia lansase o ofensivă în Harkov, în nord-estul Ucrainei, iar Kievul avea nevoie să lovească liniile de aprovizionare de peste graniță ale armatei ruse.

Practic, episodul de la începutul verii demonstra, încă o dată, că amenințarea nucleară a Rusiei nu este decât o amenințare lipsită de credibilitate în condițiile în care Statele Unite au avertizat Rusia cu un răspuns direct în cazul folosirii armelor nucleare împotriva Ucrainei, dar și faptul că Beijingul, singurul aliat important al Rusiei, se opune categoric escaladării conflictului din Ucraina la nivel nuclear. FANATIK a scris pe larg despre acest episod al confruntărilor Moscova-Occident și utilizarea amenințărilor nucleare ale Rusiei aici.

La fel, generalul Dan Grecu este de părere că anunțul Kremlinului de marți, apărut în toată presa Occidentală – în unele cazuri cu precizarea că în opinia analiștilor este menit doar pentru a descuraja susținerea Ucrainei – nu are decât acest rol, slăbirea susținerii militare și politice a Kievului.

„Evident, semnalele venite de la Kremlin trebuie luate în serios, pentru că, în fond este o amenințare la adresa statelor din zonă, dar și la adresa celor care vor să sprijine în continuare Ucraina. Despre asta este vorba în acest context, să slăbească rezistența Ucrainei în fața atacurilor armatei ruse, din ce în ce mai puternice, în special pe frontul din est. Personal, o apreciez mai degrabă ca pe o declarație politică de intimidare și descurajare”, a mai precizat generalul.

Așa cum sublinia marți jurnalistul pe probleme de apărare de la The Economist, Shashank Joshi, un prag de utilizare al folosirii armelor nucleare nu este o lege naturală, și poate fi stabilit arbitrar la orice nivel. Adevărata problemă este însă că, cu cât îl stabilești mai jos, cu atât este mai greu să-l pui în aplicare și să-l faci credibil. Același lucru îl subliniază și generalul Dan Grecu când notează că armele nucleare sunt foarte eficiente ca arme de descurajare, dar nu și ca arme care să fie efectiv folosite pe câmpul de luptă.

„Armele nucleare sunt foarte eficiente ca arme de descurajare. Așa cum spunea și amiralul Rob Bauer, președintele Consiliului Militar al NATO, ‘dacă Rusia nu ar fi fost o putere nucleară îi dădeam afară din Ucraina în câteva săptămâni”. Deci, armele nucleare au această capacitate de descurajare. Sigur, puterea lor de utilizare există, însă ar duce practic la distrugerea umanității și nu la câștigarea unui război. Aici este marele joc pe care-l face Federația Rusă. Medvedev spunea totdeauna că „nimeni nu-și permite să atace o putere nucleară’”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Joe Biden, mișcare strategică în fața lui Putin și Donald Trump

Profesorul Cristian Barna subliniază că, în acest moment, între SUA și NATO pe de o parte și Federația Rusă, nu mai există paritatea nucleară din timpul Războiului Rece când cele doi adversari se amenințau cu distrugerea reciprocă (MAD). Astăzi, datorită sistemelor AEGIS ale SUA, cum este și baza de la Deveselu, SUA au capacitatea de a doborî din rachetele nucleare ale Rusiei, deci Moscova nu se mai află în aceeași poziție strategică.

În plus, Putin este descurajat în a escalada conflictul din Ucraina la un nivel nuclear și de către China, singurul ei aliat important. „Putin nu este sinucigaș, și dacă încearcă să facă acest lucru, atunci China clar se va distanța și va rămâne chiar de unul singur”, a precizat, Cristian Barna, pentru FANATIK.

În plus, acesta subliniază că cele două țări NATO care și-au dat acordul pentru utilizarea rachetelor balistice împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei sunt Marea Britanie și SUA, statele NATO cu cea mai mare capacitate de ripostă în caz de atac nuclear.

„Din cadrul NATO vedem că doar SUA și Marea Britanie sunt cele două țări care și-au dat acordul pentru utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, cu Germania menținându-și opoziția față de livrarea rachetelor Taurus. Marea Britanie nu are vreo emoție cu privire la Rusia. În NATO au curaj să vorbească două state care nu sunt pe continentul european: UK și SUA. Sunt două puteri NATO cu o foarte bună capacitate de ripostă, și Rusia este conștientă că nu are capacitatea de a ataca niciuna dintre cele două state, în ciuda modificărilor aduse doctrinei nucleare”, a mai precizat, pentru FANATIK, expertul în securitate, Cristian Barna.

În opinia acestuia un alt aspect important al deciziei lui Biden de a permite utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina este de a-i forța mâna lui Donald Trump în ceea ce privește poziția sa față de Moscova. Financial Times a scris că apropiații lui Trump, atât voci predictibile precum Elon Musk și Donald Trump Jr. cât și Mike Waltz, viitorul consilier pe probleme de securitate, care în trecut a avut poziții pro-Ucraina, au criticat decizia administrației Biden.

Profesorul Cristian Barna este de părere că pentru Trump va fi dificil să dea înapoi de la această decizie și să pară că face concesii în fața Moscovei.

„Mișcarea de mastru a lui Biden este că prin decizia aceasta se asigură că nu-i lasă prea multe spații de manevră lui Trump. Asta pentru că în mometul în care Putin și Rusia vor amenința Statele Unite, în urma deciziei privind ATACMS, atunci Trump va fi forțat să ia o poziție dură față de Rusia. Până la urmă va fi președintele Americii, și nu al Trumpmerica.

Practic, Biden sfidează Rusia prin ignorarea liniilor roșii trasate de aceasta și-l pune pe Trump într-o poziție în care nu mai poate să dea înapoi. Ce să facă acesta, să-și ceară scuze lui Putin? Dacă va da înapoi va părea slab și fricos în fața Rusiei. Practic, îl lași pe împărat gol”, a mai precizat acesta, pentru FANATIK.