Ce se întâmplă cu banii de la PNRR! Când ajung în țară și de ce România e încă pe „lista neagră”

Greu de crezut, dar între timp au trecut nu mai puțin de 95 de zile de la momentul în care România a transmis către Comisia Europeană celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență. Așadar, la mai bine de trei luni distanță, Guvernul lui Florin Cîțu încă așteaptă aprobarea, dar mai ales sumele impresionante care ar putea să vină de la Bruxelles. Nu toată lumea este de părere că dosarul României a fost alcătuit conform regulilor solicitate.

Interesant este că, deși mai toate țările au depus solicitarea în jurul finalului lunii mai, România chiar pe 31 ale lunii, între timp multe dintre ele au fost asigurate că totul este în regulă. De altfel, până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență.

Ce se întâmplă cu banii de la Bruxelles!

În ciuda asigurărilor venite de la Palatul Victoria, Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia au reușit să obțină ok-ul de la forurile superioare și așteaptă acum livrarea banilor.

Vă readucem aminte că României i-au fost alocați nu mai puțin de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Suma va fi contractată la o dobândă mai mult decât avantajoasă, undeva în jurul a 0,085%, bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Trei sectoare ar urma să fie revoluționate din temelie în România prin banii de la PNRR. Astfel, Transporturile, Educația și Sănătatea ar urma să primească sume uriașe prin care situația s-ar schimba din temelii.

Culmea, la începutul lunii august, chiar și președintele Klaus Iohannis a declarat că, deși PNRR va fi aprobat, cel mai probabil unele proiecte vor fi scoase. “Nici mie nu mi s-a părut un plan perfect, dar în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie, Planul a fost elaborat şi este totuşi un plan rezonabil şi va primi răspuns orice întrebare a Comisiei”, a explicat el.

Iohannis a subliniat că are “pretenţia” ca proiectele care rămân în PNRR să fie realizate. “Nu pot să accept să avem un plan care generic este aprobat, banii sunt disponibili, şi să nu realizăm proiectele”, a subliniat șeful statului.

Ce se întâmplă cu dosarul României

Corina Crețu, fost comisar european pentru Dezvoltare Regională a tras de curând un semnal de alarmă. Aceasta a postat pe o rețea de socializare un mesaj prin care a anunțat că România va pierde multe oportunități din cauza faptului că nu are PNRR aprobat și pentru că la București prioritățile par a fi încleștările politice.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„La Bruxelles, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență sunt tot mai intens dezbătute. Multe țări au început deja implementarea proiectelor. La București, preocupările principale sunt bătăliile din interiorul și dintre partidele de guvernare. Orice întârziere privind implementarea proiectelor înseamnă blocarea banilor. Nu putem să nu ne întrebăm: mai este PNRR o prioritate pentru România?

Din păcate, agenda de la București este în continuare într-o discrepanță enormă față de cea de la Bruxelles. În Parlamentul European s-a discutat săptămâna aceasta despre implementarea, de către Statele Membre, a proiectelor cuprinse în PNRR-uri”, a notat Corina Crețu care a amintit că pentru a lua banii de la Bruxelles, România are nevoie să îndeplinească obiectivele pe care și le-a asumat.

„România este, încă, printre puținele țări care nu are PNRR-ul aprobat. Iar aprobarea nu înseamnă primirea banilor! Primele sume vor fi acordate în aproximativ o lună după aprobare (așa-numita prefinanțare).

Așadar, România va beneficia de primii bani abia la finalul acestui an. Având în vedere întârzierea în depunerea (și acum în aprobarea) PNRR-ului, nu pot decât să sper că termenele prevăzute în Plan au avut în vedere acest decalaj, pentru că amânarea lor va fi imposibilă. Ceea ce va însemna pierderea banilor.

Spun asta în contextul în care mai multe obiective din PNRR au ca termen de finalizare, pentru anumite activități, primele luni ale anului 2022. Dacă nu reluăm serios dezbaterea despre PNRR – așa cum am văzut că o fac alte țări europene – România va rata multe oportunități”, a mai spus Corina Crețu.

Contre politice la București pe seama PNRR

Interesant este că, la București, scandalul pe tema PNRR s-a purtat pe toate fronturile posibile. Alegerile pentru funcția de președinte PNL au întărâtat spiritele și Ludovic Orban a sărit la gâtul actualului premier. Acesta a transmis, referindu-se la activitatea Guvernului, că întotdeauna e loc de mai bine,  scoţând în evidenţă faptul că România nu se află printre primele 16 state care să aibă aprobate, la nivelul Comisiei Europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

“Nu suntem printre primele 16 ţări cărora li s-a aprobat PNRR-ul şi aici readuc aminte că nou am elaborat un PNRR pe care deja îl şi transmisesem spre negocieri informale la nivelul Comisiei Europene, care a fost schimbat fundamental, şi iată că nu suntem în primele 16 ţări cărora li s-a aprobat PNRR-ul şi care deja au trageri”, a afirmat Ludovic Orban.

La rândul său, Florin Cîţu a declarat că nemulţumirea lui Ludovic Orban pare o retorică PSD. “Nu am văzut, dar nu cred că putea să aşa ceva pentru că pare o retorică PSD. Până nu văd aceste declaraţii, nu pot să comentez. Pare mai mult o declaraţie a PSD decât a preşedintelui PNL”, a subliniat șeful Executivului.

Pus la zid nu o dată pentru întreaga situație, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat că în ultimele zece zile din septembrie România va primi decizia Comisiei Europene referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar în octombrie urmează decizia Consiliului European.

Acesta a ţinut să menţioneze că din PNRR aproape două miliarde de lei vor veni imediat după aprobare. “Vom avea aproape două miliarde de euro imediat pe finanţare, pe partea din partea de granturi de refinanţare. Din aceşti bani vom da imediat celor care s-au apucat de proiecte sau care au proiecte foarte avansate”, a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care a precizat că nu poate decide personal unde se vor duce banii din PNRR.

“Multă lume crede că stau eu pe 30 de miliarde şi dă Ghinea din pix. La fonduri europene avem comisii de evaluare independente în care nu am voie să dau un telefon. Dacă dau un telefon suspendă Comisia programul pentru că a intervenit politic pe decizie”, a susţinut Cristian Ghinea.

Primarii, merele otrăvite din PNRR

Nu a mai durat mult până când Ludovic Orban a explicat că dacă banii alocaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dotărilor unităţilor de învăţământ şi reabilitării clădirilor vor fi gestionaţi de către ministerul de resort, prin intermediul Inspectoratelor Şcolare, nici măcar un sfert din suma propusă în plan nu va fi folosit. Orban susţine implementarea acestor proiecte de către autorităţile locale.

Vă readucem aminte că PNRR prevede alocarea a 3,6 miliarde de euro pentru România Educată, printre reforme fiind incluse dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare.

Printre investiţiile avute în vedere de către autorităţi cu fonduri din PNRR se numără, printre altele: 50 de şcoli noi, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 1175 SMART Lab-uri achiziţionate pentru unităţile de învăţământ de nivel gimnazial şi liceal, 6176 şcoli dotate cu resurse tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică şi pentru derularea învăţării in format virtual.

“Cu PNRR-ul, vedeţi, nu suntem campioni, îmi pare rău să recunosc, public nu o prea spun, dar nu suntem printre campioni”, a mai afirmat Ludovic Orban, subliniind că încă din luna ianuarie a acestui an a pledat pentru implementarea unui nou Plan Naţional de Dezvoltare Locală.

Și Marcel Ciolacu, liderul PSD a reclamat faptul că resursele guvernamentale, fie că este vorba despre resurse financiare sau umane, sunt folosite în lupta internă din PNL.“L-am văzut pe domnul Orban că e foarte supărat de PNRR. Când spunea PSD-ul, nu conta.

Aflăm ce se mai întâmplă prin ministere din această luptă internă, dar nu ne încântă cu absolut nimic. Cel care a creat această situaţie, domnul preşedinte Iohannis, ar trebui să intervină şi să pună capăt pentru că credeţi că diplomaţii străini, bancherii, nu primesc revista presei dimineaţa?”, a explicat preşedintele social-democraţilor.

Alianţa pentru Unirea Românilor a solicitat premierului Florin Cîţu să retragă proiectul de ordonanţă de urgenţă privind PNDL 3 de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi să îl transforme în proiect de lege, pentru a putea fi formulate amendamente în Parlamentul României. Liderii formaţiunii, George Simion şi Claudiu Târziu, apreciază că ideea proiectului este bună, dar e nevoie de garanţii.

”Ideea de a aloca bani pentru dezvoltarea comunităţilor locale e bună, însă este nevoie de garanţii. Trebuie să limităm cota financiară din obiectivul final la 3-5% pentru documentaţie, întrucât s-a furat mult în trecut pe studii de prefezabilitate şi fezabilitate. De asemenea, proiectele ar trebui să fie în concordanţă cu nevoile reale ale comunităţilor, şi nu făcute doar pentru a bifa ceva. Nu în ultimul rând, un asemenea program ar trebui să urmeze şi să fie complementar cu PNRR”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-preşedinte AUR.

”Avem nevoie de dezvoltare rurală şi programele guvernamentale în acest sens trebuie finanţate serios. Dar felul în care Florin Cîţu insistă acum pe acest PNDL 3 arată doar disperare politică pentru a acapara şefia PNL. Banii românilor trebuie să servească toţi românii, inclusiv pe cei din satele unde nu sunt primari liberali’‘, a subliniat, la rândul său, deputatul George Simion, co-preşedinte AUR.