Ce se întâmplă cu Dan Lazăr de la Etno: “Moartea-i ca prostia, îi doare pe cei din jur”

Dan Lazăr de la Etno mărturisește că nu s-a simțit niciodată vreo celebritate. Nici expunere foarte multă nu a avut dar dezamăgiri profesionale da.

Dan Lazăr, dezvăluiri exclusive din viața personală

Într-un interviu exclusiv pentru FANATIK, fostul solist al trupei Etno, Dan Lazăr vorbește, cu sinceritate, despre aroganță. Recunoaște că celebritatea nu l-a atins pentru că nici o expunere exagerată nu a avut. Aflăm care au fost cele mai grele momente din viața lui și ce părere are el despre moarte.

Dan Lazăr: “Dacă tăcerea este sfidătoare atunci da, sunt arogant”

Dan Lazăr și-a descoperit pasiunea pentru muzică de când avea 4 ani. Mulți ani mai târziu și-a descoperit și dragostea pentru teatru, domeniu în care s-a dovedit foarte talentat, chiar dacă el nu recunoaște.

“Impropriu spus cânt de la 4 ani. Cam de atunci am început să studiez muzică. Categoric, părinții mei au fost inițiatorii și susținătorii acestui drum ales în viață iar sacrificiile pe care le-au făcut, ca eu să pot urma acest drum, au fost foarte mari. Nu-mi ajunge viața să le mulțumesc și să le pot întoarce binele. Am înțeles de mic că orice greșeală din lipsă de studiu este pe munca lor.

Digi24.ro

Donald Trump, enervat de comentariile actorului George Clooney la o emisiune TV: „Un expert politic ratat”

Privind la mai marii acestei arte, teatrul, sunt o nulitate (râde, n. red.). Faptul că am jucat în niște seriale, ba chiar și într-un film, a reprezentat o încântare și o provocare pentru mine. Însă a fi actor presupune mai mult decât o joacă luată în serios.

Ori pentru a înțelege mai bine ceea ce se petrece cu tine în momentele alea, consider că este musai nevoie de școală și studiu. Nu doar o imaginație bogată și plăcerea de a te juca de-a altcineva. Cert este că privesc cu recunoștință și respect atât către toți cei care m-au cooptat în proiectele lor cât și către cei care m-au ajutat să și înțeleg ceea ce făceam”, ne spune Dan Lazăr.

Digisport.ro

Lovitură! Lucrările la ”bijuteria” de 76.000.000 € din România trebuiau să înceapă deja: ”Nu avem autorizație”

“Am fost cea mai bună și mai la îndemână alegere pentru trupă”

Trupa Etno s-a lansat în anul 2000 și era formată din Simona Secrier, Sivia Stanciu și Radu Ille. Atunci când Radu a părăsit formația pentru o carieră solo, Dan Lazăr a fost prima opțiune de a se alătura trupei.

“N-aș putea să vă povestesc prea multe despre începuturile trupei deoarece nu este un proiect generat de mine ci de către Radu Fornea, Mircea Presel și Daniel Alexandrescu. Practic eu am colaborat cu ei atât pe partea de artist, Proiect K1, cât și pe partea de producător muzical pentru Ro-Mania, K1, Etno, Ho-ra.

La vremea aceea, vorbim de anii 2000, trendul muzicii etno era ascendent și cunoștințele mele muzicale și de folclor  au fost folositoare pentru upgradarea produselor.

Apoi, prin plecarea lui Radu Ille din formatul Etno, practic am fost cea mai bună și mai la îndemână alegere pentru trupă. Pe principiul unde dai și unde crapă, eu am studiat muzică clasică, dar îmi doream foarte mult tot ceea ce presupune rock-ul, ca mai apoi să cânt într-o trupă etno-dance.

Zigzagul asta îl pot explica doar prin faptul că-mi place să experimentez și să trăiesc cât mai multe variante muzicale sau…prin schizofrenie (râde n. red.)”, mărturisește cunoscutul cântăreț.

“Moartea-i ca prostia, îi doare pe cei din jur”

Un cântăreț foarte talentat, Dan Lazăr a trecut prim momente greu de imaginat. Aflăm care au fost cele mai grele perioade pe care le-a trăit, artistul făcând destăinuiri tulburătoare, pentru FANATIK.

“Momente grele sunt de fiecare dată atunci când mai pleacă dintre ai mei. Nu-s împăcat nici acum cu partea asta hâdă a vieții și, deși pertinentă și inevitabilă, iau cu ei și câte o parte din mine atunci când pleacă. Deh, moartea-i că prostia… Îi doare pe cei din jur.

Pot nominaliza în schimb accidentul pe care l-am avut la mâna stângă, accident care m-ar fi putut ține departe de vioară pentru tot restul vieții. Aici nu pot decât să fiu recunoscător Divinității că mi-a scos în cale un înger.

Doctorul Youssef Chawi, care a avut dăruirea și harul de a-mi pune degetele la loc așa cum mi le-a pus Dumnezeu întâia oară, acolo unde ceilalți medici la care am fost au propus amputarea. Recunoștința este un cuvânt prea mic pentru a putea descrie ce simt față de dânsul”, povestește, în exclusivitate pentru FANATIK, Dan Lazăr.

”Am fost dezamăgit de fiecare dată când am fost prost”

Dan Lazăr poate cânta aproape orice stil muzical. Aflăm de la cunoscutul compozitor și cântăreț ce viitor are muzica etno și când a fost cel mai dezamăgit, profesional vorbind.

“Orice gen muzical are un viitor atâta vreme cât există oameni pasionați de acest gen. Muzica etno a evoluat foarte mult și s-a dezvoltat multilateral ajungând, uneori, și la nivel de excelență. Eu sunt fidel muzicii în fond, nu sunt atât de preocupat de formă. Atâta vreme cât îmi face plăcere, cât îmi oferă provocarea necesară, acolo sunt. De aici și comportamentul meu muzical oscilant și aparent haotic pe care unii nu-l înțeleg, alții îl comentează și ceilalți îl apreciază.

Am fost dezamăgit de fiecare dată când am fost prost și credul (râde, n. red.). Acolo unde nu sunt dezamăgiri consider că nu există nici mari satisfacții.

Până nu atingi punctul de fierbere nu poți spune că ești cu adevărat călit. Cumva, foarte mulți colegi, prieteni, au avut grijă ca eu să ating acest punct de foarte multe ori (râde, n. red.). M-am ridicat, m-am scuturat de praf și… Înainte, că înapoi nu se mai poate”, mai spune Dan Lazăr, în exclusivitate pentru FANATIK.

“La noi era biletul mai scump decât la Nottara”

La 4 ani cunoscutul cântăreț s-a îndrăgostit, dar nu este vorba despre o fată. Iar primii bani i-a câștigat foarte devreme, de când avea doar 10 ani. Îi plăcea să organizeze spectacole în scara blocului.

“Prima oară m-a îndrăgostit la aproape 4 ani. De vioară. Apoi ușor, ușor n-am mai putut să mă despart de ea deși îmi chinuia mâinile și degetele. Eu mă răzbunam și îmi spuneam în sinea mea `Ori tu, Ori eu`, deoarece în minte vedeam asta că pe un act de dominare. Ce mai… dragoste cu năbădăi.

Primii bani i-am câștigat la vârsta de 10 ani, cred. Făceam la sfârșit de săptămâna spectacole cu copiii de la bloc la subsol. Spectacole în toată regula cu decor, scenografie, actori, regizor. Transformam adăpostul antiaerian al subsolului în sala de teatru de revistă, iar spălătorul era foaierul.

Din banii pe care-i făceam săptămânal de la bătut covoarele și spălat mașinile vecinilor, cumpărăm biscuiți și suc și ce mai găseam să aibă părinții ce să guste până începea spectacolul. Nu va gândiți că era un efort pro-bono, categoric era cu bilet intrarea. Țin minte că la noi era biletul mai scump decât la Nottara. După spectacol, stabileam fondul pentru următoarea reprezentație și, din ce rămânea, mergeam toți în parcul de distracții”, mai povestește Dan Lazăr, în exclusivitate pentru FANATIK.

“Dacă tăcerea este sfidătoare atunci da, sunt arogant”

Dan Lazăr de la Etno vorbește, cu sinceritate, despre aroganță. Mărturisește că, de fiecare dată când semnalează o greșeală, oamenii au tendința de a se inflama.

“Aroganța presupune o purtare sfidătoare și lipsită de respect. Dacă tăcerea este sfidătoar, atunci da, sunt arogant. Spun asta deoarece mi se spune că sunt arogant atunci când tac, eu fiind genul de om care nu se aruncă în mijlocul discuției neinvitat. Mai sunt etichetat astfel atunci când semnalez o greșeală în colectiv și, deși o fac discret, oamenii au tendința să se inflameze. Nu, nu sunt arogant și nici nu dețin adevărul absolut. Sunt doar… om.

Sunt deopotrivă visător, dar și pragmatic. Ancorele mele sunt adânc prinse în experiența copilăriei la bunici, în învățăturile lor și ale dascălilor mei și în educația primită de la părinți. Cred că orice aspect al vieții trebuie privit cu bunătate înainte de a fi pedepsit”, mai zice cunoscutul cântăreț.

Despre celebritate: “N-am nici mari realizări și nici expus excesiv nu sunt”

Dan Lazăr mărturisește că nu s-a simțit niciodată vreo celebritate. Asta în ciuda faptului că, pe când era în trupa Etno, figura lui era pe toate afișele și pe toate străzile din țară, iar succesul era uriaș.

“Celebritatea asta, cum îi ziceți voi, este doar o consecință a unei expuneri excesive și superficiale deseori, în secolul nostru. Acum niște ani celebritatea era ghidată de mari realizări. Eu sunt atemporal pe linia celebrității, n-am nici mari realizări și nici expus excesiv. Îmi place viața mea așa cum este și nu-s avid de celebritate. Și nici de aroganță”, spune Dan Lazăr.