Ce se întâmplă cu datoria publică a României! Cifrele au explodat. Guvernul ar putea fi forțat să înghețe salariile bugetarilor

Datele oferite de Ministerul Finanțelor arată că datoria publică a României a crescut în ultimele luni. Astfel, aceasta a ajuns la 50,2% din PIB în luna ianuarie, iar în februarie la 50,6% din PIB, notează Jurnalul.ro.

De ce a crescut datoria publică a României?

După cum arată datele oficiale, creșterea datoriei publice a avut loc pe fondul unui împrumut de 1,9 miliarde de euro, o prefinanțare din PNRR. De asemenea, în primele două luni ale anului, autoritățile au reușit să contracteze credite care însumează 30% din suma care ar trebui obținută din surse externe în acest an.

Mai exact, în ianuarie și februarie România a obținut credite de 43,6 miliarde de lei, asta în condițiile în care și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei. Acești bani urmează să fie folosiți pentru finanțarea datoriei publice, dar și a unor creanțe anterioare.

Creditele luate în ultimi ani au reprezentat un alt motiv de creștere a datoriei publice, prin dobânzile tot mai mari pe care trebuie să le suporte bugetul de stat. După cum arată datele internaționale, în februarie, România a ajuns să plătească dobânzi medii de 5,6%.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Trebuie precizat că specialiștii indică o tendință de creștere a dobânzilor, acestea urmând să însumeze în jur de 19,9 miliarde de lei doar în 2022.

Datoria publică a crescut și pe fondul extinderii aparatului bugetar. Mai exact, la finalul lunii februarie, statul român avea 1,26 milioane de angajați, fiind înregistrată o creștere de 30.000 doar din luna noiembrie 2021.

Această creștere a aparatului de stat a venit pe fondul unei decizii a guvernului Ciucă care a deschis posturile din diferite instituții. O creștere importantă fiind înregistrată chiar la Secretariatul General al Guvernului, de la 4.859 la 5.027.

Ce măsuri ia Guvernul?

Creșterea dobânzilor se datorează, în parte, războiului din Ucraina, dar și indicatorilor macroeconomici care au determinat agențiile internaționale de rating să scadă plaseze România într-o categorie de risc.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

“Economia României arată ca întotdeauna. Nu s-a restructurat nimic și atunci nu ne putem aștepta să înregistrăm rezultate bune. Creștem pe seama majorării deficitelor, avem o inflație mai mare decât a țărilor din UE, ne-am împrumutat mereu, doar cu mici excepții, cel mai scump din UE, iar ratingul a fost mereu la limita de jos”, explică situația analistul Dan Schwartz.

În condițiile în care datoria publică a României atinge cote periculoase, guvernul se vede nevoit să ia o serie de măsuri. Mai exact, legea responsabilității fiscal-bugetare este cea care le cere guvernanților să ia măsuri.

Mai exact, cabinetul Ciucă va trebui să prezinte un proiect prin care se încearcă reducerea datoriei publice. Una dintre măsurile care vor fi incluse vizează salariile bugetarilor. Astfel, acestea ar putea să fie înghețate.

Ce spunea premierul Cîțu anul trecut?

Îngrijorările legate de creșterea datoriei publice au apărut la jumătatea anului trecut. O astfel de evoluție fiind recunoscută și de premierul de atunci, Florin Cîțu. Acesta explica în luna iulie 2021 că acest indicator era la 49,7% din PIB și că era luată în calcul înghețarea salariilor.

El a mai subliniat că această măsură reprezintă o recomandare și că scăderea datoriei publice trebuie să ia în calcul și alte abordări.

“Să ajungem la 50% întâi. Este vorba de estimări deocamdată. Datoria, ca procent din PIB, are două elemente – una este datoria publică, cealaltă este PIB-ul nominal.

PIB-ul nominal a crescut mult mai rapid decât ne așteptam. Nu știu dacă vom ajunge la 50%. Vom vedea când ajungem la 50%. Este o recomandare, nu este o lege. Vom vedea ce se întâmplă atunci. În sectorul public, la începutul anului, am înghețat salariile sectorului public, înainte a avea această trecere peste 50%. Nu aici este problema”, declara Florin Cîțu.