Ce se întâmplă cu despăgubirile uriașe ce trebuiau plătite după incendiul de la Maternitatea Giulești. Motivul pentru care dosarul a fost suspendat

Sistemul medical românesc este zguduit din temelii după scandalul deceselor de la Spitalul Sfântul Pantelimon, în urma căruia două doctorițe de la secția ATI sunt acuzate de omor calificat cu premeditare. La fel s-a întâmplat și în vara lui 2010, după incendiul de la Maternitatea Giulești, din 16 august, izbucnit în secția de prematuri (secția de terapie intensivă), bilanțul tragediei fiind de șase bebeluși morți și cinci cu arsuri grave.

Ministerul Sănătății a achitat toate despăgubirile

Expertiza anchetatorilor a arătat că ștecherul de la aparatul de aer condiționat din salon și priza în care acesta era băgat s-au încins și au luat foc. Pe 2 aprilie 2015, Curtea de Apel București a condamnat-o definitiv pe asistenta Florentina Cîrstea la doi ani și două luni de închisoare cu executare pentru că a lipsit 4 minute din salon, pe managerul Bogdan Marinescu la  șase luni de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de doi ani și șase luni, iar electricianul Gigel Oprea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Instanța a stabilit despăgubiri totale de 14.613.062,54 lei, din care Ministerul Sănătății trebuia să achite 3.204.279,17 lei, Maternitatea Giulești – 1.209.472,176 lei, Florentina Cîrstea – 3.425.354,975 lei, Gigel Oprea – 3.425.354,975 lei și Bogdan Marinescu – 3.393.095,685 lei. Despăgubirile au fost achitate complet de Ministerul Sănătății, până în ianuarie 2016, dar instituția a încercat apoi să recupereze sumele de la ceilalți inculpați din dosar.

Astfel, pe 9 februarie 2022, Ministerul Sănătății i-a dat în judecată pe Florentina Cîrstea, Gigel Oprea, Bogdan Marinescu și Maternitatea Giulești, obiectul dosarului înregistrat la Tribunalul București fiind “acțiune în regres”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii.

Digi24.ro

Sfânta Maria Mică 2024 - tradiții și obiceiuri. Ce nu e bine să faci astăzi

Statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, prin ordonanţa procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat  a produs cu rea-credinţă sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii. La unul din termene, fosta asistentă Florentina Cîrstea a solicitat prorogarea discutării excepţiei tardivităţii şi acordarea unui nou termen pentru a pregăti apărarea având în vedere că în conţinutul întâmpinării la cererea de chemare în garanţie această excepţie nu a fost invocată.

Fosta asistentă a susținut că nu a avut posibilitatea să își formuleze apărarea

De aceea, pentru a se verifica şi existenţa altor cauze justificative care să impacteze asupra excepţiei tardivităţii, aceasta a apreciat că este necesară acordarea unui nou termen. Pe 23 ianuarie 2023, Florentin Cîrstea a formulat apel împotriva încheierii de ședință din 16 ianuarie 2023, prin care s-a amânat pronunțarea. Astfel, s-a disjuns un dosar care a ajuns la Curtea de Apel București.

În motivarea cererii de apel s-a arătat că încheierea din data de 16.01.2023 de respingere a cererii de chemare în garanție este netemeinică și nelegală, întrucât instanţa, deşi a invocat din oficiu această excepţie, nu a amânat cauza pentru a acorda părţii posibilitatea de a-şi formula apărarea asupra acesteia, în condiţiile în care partea solicitase acest lucru. De asemenea, s-a susţinut că prima instanță, Tribunalul București, a reținut greșit că cererea de chemare în garanție ar fi fost formulată tardiv, starea de fapt reținută fiind incompletă ca urmare ignorării efectelor deciziei Curții de Apel București din 21.11.2019.

Prin urmare, din moment ce tardivitatea formulării întâmpinării nu este sancționată cu decăderea din exercitarea dreptului de a formula întâmpinare, similar, aplicarea acestor reguli în materia cererii de chemare în garanție, așa cum impune art. 73 alin. 3 NCPC, conduce la concluzia că depunerea tardivă a cererii de chemare în garanție nu atrage sancțiunea tardivității, ci doar la restrângerea procedeelor probatorii de care se poate prevala titularul cererii de chemare în garanție, cu judecarea ei separată.

Digisport.ro

”Vreau 100.000.000 de euro pentru că mi-au distrus viața”. Ion Țiriac, dezamăgit că n-a fost ascultat

Următorul termen din dosar a fost stabilit pentru 21 octombrie 2024

În ceea ce priveşte nerespectarea de către instanţa de judecată a dispoziţiilor, s-a constatat că invocarea din oficiu şi punerea în discuţie a excepţiei tardivităţii cererii de chemare în garanţie fără a acorda un termen părţii pentru a-şi pregăti punctul de vedere asupra acestei chestiuni nu încalcă drepturile procesuale ale părţilor. În primul rând, dispoziţiile se referă la obligaţiile ce revin părţilor de a-şi face cunoscute reciproc pretenţiile şi argumentele juridice în vederea respectării principiului egalităţii armelor, conţinut în dreptul la un proces echitabil.

Instanța a arătat că, la momentul formulării cererii de chemare în garanţie, apelanta Florentina Cîrstea avea obligaţia de a verifica posibilitatea depunerii cererii în acest stadiu procesual, invocarea excepţiei tardivităţii nefiind o chestiune procedurală ce necesită o analiză de amploare şi aprofundată. In al treilea rând, partea şi-a expus argumentele asupra excepţiei pe larg în cuprinsul cererii din prezentul apel, aspecte care vor fi analizate de către instanţa de judecată, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Pe 23 ianuarie 2023, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul formulat de Florentina Cîrstea împotriva încheierii din data de 16.01.2023 pronunţate de Tribunalul Bucureşti. După această decizie, dosarul principal, care fusese suspendat pe 16 mai 2023, s-a reluat. Următorul termen în dosarul în care Ministerul Sănătății vrea să recupereze suma de 11.371.315,75 lei de la pârâții Florentina Cîrstea, Gigel Oprea, Bogdan Marinescu și Maternitatea Giulești a fost stabilit pentru 21 octombrie 2024.