Ce se întâmplă cu inițiativa lui Nicușor Dan pentru combaterea consumului de droguri în școli. Specialiștii sunt sceptici cu privire la reușită: „E foarte greu, spre imposibil”

Nicușor Dan a anunțat că pregătește un plan pentru combaterea consumului de droguri în școli, având la bază modelul islandez. Acesta a oferit rezultate mulțumitoare acolo, însă există dubii că în România va avea succes.

Nicușor Dan, plan pentru combaterea consumului de droguri în București

Ca urmare a referendumului din noiembrie 2024, în cadrul căruia bucureștenii au ales (84,55%) ca PMB să finanțeze și să implementeze un program de prevenire a consumului de droguri în școlile din București, Nicușor Dan a anunțat pe 14 ianuarie 2024 că a demarat programul antidrog.

Edilul a transmis că, pe baza modelului islandez, țară care a avut rezultate notabile cu privire la consumul de droguri în rândul elevilor, se vor dezvolta o serie de programe de combatere și prevenire. Încă de la finalul anului 2024 au fost aplicate peste 8.000 de chestionare în cele 62 de licee cu care DGASMB a încheiat parteneriate.

Aceste chestionare sunt menite să identifice factorii de risc în ceea ce privește consumul de substanțe, atât legale, cât și ilegale. Nicușor Dan a transmis că vor fi anunțate cât de curând rezultatele acestor chestionare. De asemenea, va fi întocmit un raport ce prezintă situația de fapt în ceea ce privește acest flagel.

Digi24.ro

Ce i s-a spus lui Donald Trump, despre atacul rușilor asupra Sumî

Ce este modelul islandez

În ceea ce privește modelul islandez, acesta prevede concentrarea atenției tuturor autorităților în jurul tinerilor. Mai exact, Islanda se bazează pe metode prevenire prin implicarea în comunitate și programe de prevenire în școli, susținute de profesori și consilieri psihologici. Informarea părinților cu privire la riscurile consumului de droguri și la semnele ce pot indica o dependență de orice fel este și ea esențială. De asemenea, activitățile sportive și extracurriculare sunt menite să le ofere elevilor alternative pentru timpul liber. Este restricționat și accesul la achiziționarea de substanțe ce pot da dependență, fie ele legale sau ilegale. Sondarea elevilor și evaluarea programelor reprezintă o altă măsură necesară.

„Începând de la modelul islandez, principiile propuse de ei și care au avut rezultate bune în Islanda, se concentrează pe amplasarea școlii în centrul comunității, pe integrarea mediului academic în dezvoltarea de politici în domeniul drogurilor și defalcarea abordărilor în cadrul comunităților locale ca să dezvoltăm strategii pe termen lung. Deci ei privesc comunitatea locală drept fiind nucleul principal și centrul care trebuie să se conecteze cu familia, cu elevii, cu părinții, cu profesorii și cu celelalte instituții. Foarte important, se concentrează pe alcool, tutun și alte substanțe, nu doar pe substanțele ilegale”, explică și Vlad Zaha, specialist în politicile publice din domeniul drogurilor, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Foto Starea în care a ajuns mașina de 500.000 de euro a lui Gigi Becali, după un nou accident

Ce s-a aflat despre consumul de droguri din București

Interesant este faptul că cercetătorii islandezi au realizat un studiu chiar pe București, în urmă cu doi ani. Aceștia au aflat că nu drogurile ilegale ar fi, de fapt, marea problemă în rândul tinerilor din București. Cele și foarte accesibile sunt incriminate. Vlad Zaha a venit cu statistici îngrijorătoare, care arată că autoritățile ar trebui să înăsprească metodele prin care minorii ajung atât de ușor la tutun, alcool și cafeină.

„Specialiștii islandezi au desfășurat un studiu asupra Bucureștiului. Se numește Planet Youth. Acel studiu este mai degrabă relevant pentru nivelul de consum și abuz de substanțe legale de către tineri. Adică 1 din 4 elevi de liceu fumează tutun zilnic în București. 1 din 5, adică 20% din elevii din București, au început să fumeze înainte de 13 ani. Jumătate dintre liceeni din București au băut alcool în ultima lună. O treime a început să consume alcool înainte de 13 ani. Cei mai mulți dintre ei și le procură direct de la magazine.

Deci copii de 12-13 ani sau mai puțin merg la magazin și își procură alcool și tutun. Și la energizante la fel, aproape jumătate dintre liceeni consumă energizante și 70% consumă sucuri cu cafeină. Pentru substanțele ilegale, acest studiu a relatat că doar unul din o sută a încercat cannabis înainte de 13 ani. Pentru alte substanțe nici măcar nu există măsurători. Deci cam toate datele specialiștilor islandezi existente până acum arată că de fapt nu drogurile ilegale sunt problema din școli, ci alcoolul, tutunul, băuturile pe bază de cafeină și mai ales lipsa de control a statului asupra lanțurilor legale prin care se vând și se promovează astfel de produse”, susține criminologul.

Studiile care au făcut din Islanda un model de urmat pentru combaterea consumului de droguri

Modelul islandez, pe baza căruia se dorește implementarea unei inițiative antidrog în București, are la bază numeroase studii. Unul dintre cele mai importante este cel realizat de Consiliul Național de Prevenire a Abuzului de Substanțe din Islanda. Acesta a identificat nevoile tinerilor și metodele prin care aceștia pot fi ținuți departe de adicții. Și studiul ISPA (Icelandic Student Survey on Alcohol and Drugs) a arătat comportamentul tinerilor după aplicarea metodelor de prevenție. Cifrele privind consumul de alcool, tutun și droguri a scăzut semnificativ de-a lungul anilor.

Islanda se bazează și pe un model ecologic de prevenire a consumului de droguri, ce reprezintă, de fapt, influența din partea familiei, școlii, prietenilor și societății. Cercetările referitoare la implicarea părinților sunt la fel de importante, ei având un rol esențial în dezvoltarea tinerilor. Un alt aspect, fără de care Islanda nu ar fi putut avea rezultate, este colaborarea între instituții și comunitate. Totuși, toate aceste studii, oricât de bine implementate ar fi în țara nordică, nu pot avea aceleași efecte în București, după cum susține Vlad Zaha.

„Acel model islandez poate fi foarte eficient în țări omogene, izolate, cu un număr mic de locuitori, ca Islanda. Are sub jumătate de milion de locuitori, e de câteva ori mai mică decât Bucureștiul. Principala problemă e că tocmai abordările generale ale României împotriva substanțelor legale sunt practic zero. Că se pot cumpăra aproape de oricine, în orice moment, de la orice chioșc.

În același timp, școala este extrem de deconectată de nevoile și stilul de a trăi al elevilor. La fel și relația dintre părinți și scoală, părinți și elevi. Deci există niște deconectări structurale în ceea ce înseamnă creșterea sănătoasă a copiilor în România. Și atunci vine întrebarea cât de mare va fi tensiunea între lipsurile vechi ale României în aceste spețe și abordările inovatoare bazate pe teoriile științifice ale specialiștilor. S-ar putea ca acest model să fie abordat de toată România. Și cu atât mai mult un oraș ca Bucureștiul, unde inegalitatea între școli, cartiere, sectoare, străzi este uriașă”, afirmă cercetătorul român, școlit la Universitatea Oxford.

Câte droguri se consumă, de fapt, în București

În România, consumul de droguri, legale sau ilegale, reprezintă o problemă mare. Un studiu din 2022 arată că 52% dintre elevii din București au consumat alcool în ultimele 30 de zile, iar 80% au băut alcool cel puțin o dată. 31% dintre elevi au fumat în ultima lună, iar 22% dintre aceștia fumează țigări în fiecare zi. 56% au recunoscut că au folosit dispozitive electronice pentru a fuma, iar dintre aceștia, 33% le-au utilizat în ultima lună. Cât privește canabisul, 12% dintre elevii bucureșteni au fumat cel puțin o dată acest drog. 6% doar în ultimele 30 de zile.

Un raport al Agenției Naționale Antidrog, din 2020, arată că 10,7% dintre românii cu vârste între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin o dată droguri ilegale. În București, cele mai consumate droguri sunt canabisul, alcoolul, tutunul și țigările electronice, stimulentele sistemului nervos central, de exemplu amfetamine/ecstasy, substanțe inhalante, ca lipici, diluanți sau produse de curățenie și heroina/cocaina.

„Abordarea României de a încerca să prindă toți consumatorii țării nu doar că nu face să scadă consumul de droguri. Din contră, acesta crește indiferent de aceste măsuri punitive împotriva consumatorilor. Și asta pentru că aceste măsuri nu lasă loc autorităților să se concentreze pe marele trafic de droguri. Au crescut cantitățile depistate chiar și cu o treime în cazul unor substanțe. Iar consumul, realist vorbind, va tot continua să crească. Disponibilitatea drogurilor este ridicată pentru aproape toate tipurile de substanțe.

Avem o tranziție accelerată de la substanțele clasice, precum canabisul, către noile substanțe psihoactive, așa-zisele etnobotanice. Ele sunt cu atât mai greu, dacă nu chiar imposibil de depistat la teste. Inclusiv cele de sânge sau în apele reziduale. Nici măcar nu se testează pentru aceste etnobotanice, fiind peste 1.000 de substanțe noi, ceea ce face imposibilă testarea lor. Deci fenomenul se agravează și noi tot atragem atenția să se ia niște decizii, cum au luat alte state europene cu ani în urmă”, mai declară, pentru FANATIK, specialistul în politici publice.

Cum ar putea fi combătut consumul printre tineri

Una dintre măsurile lui Vlad Zaha ar fi, citând inițiativele altor țări europene, nepedepsirea penală a consumatorilor de droguri și doar sancționarea contravențională. În acest fel, tinerii nu ar mai consuma droguri cu teama că vor face închisoare sau le va fi pătat cazierul. De asemenea, autoritățile ar aduna destui bani la buget pentru implementarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de droguri.

„Islanda, la fel ca majoritate țarilor mai dezvoltate decât Români pe toate planurile, inclusiv științific, au o filozofie de țară care tinde foarte mult spre nepedepsirea penală a oamenilor care dețin substanțe pentru consum propriu asupra lor. Adică nepedepsirea penală a consumatorilor tocmai pentru a facilita acces la suport, la prevenție, la tratament. Inclusiv autoritățile islandeze, precum majoritatea autorităților europene, recunosc că este foarte greu, spre imposibil să previi, tratezi, să ajuți să construiești o comunitate bazată pe deschidere și înțelegere, dacă poliția, procurorii, judecătorii, închisoare și probațiunea stau după ușă.

Este cumva și logic să fie așa, dacă ne uităm la numărul de dosare penale deschise în România în domeniul drogurilor, în uriașa lor majoritate pentru consum, adică pentru acei tineri pe care vrem să îi ajutăm teoretic, nu să îi încriminăm. Dar noi incriminăm. avem peste 33.000 de dosare deschise în acest moment la DIICOT pentru posesie și consum propriu. Activitatea DIICOT este blocată de acest dosare. Și așa este posibil ca oamenii să fie reticenți la a accepta orice fel d măsuri islandeze sau programe inovatoare, pentru că problemele sunt mai degrabă structurale”, explică criminologul.

Consumul de droguri crește, predictibilitatea scade

Un alt semnal de alarmă care ar trebui să îndrume autoritățile spre a demara proiecte antidrog în București este rezultatul ultimelor analize ale apelor reziduale. Potrivit datelor Agenției Europene pentru Droguri, consumul de cocaină a crescut în București, comparativ cu anul 2024. Pe baza tuturor acestor date se conturează nevoia acută a implementării unor programe specifice de combatere a drogurilor. Deci spre ce ar trebui să se îndrepte, mai rapid, autoritățile: spre consum sau spre trafic?

„Exemplul pozitiv e că măcar Bucureștiul se uită către Islanda, de a construi centre de tratament, care vor mai dura ani să fie finalizate și operaționale și cu specialiști în ele. Iar ca aceste două paliere să funcționeze, prevenția și tratamentul, este nevoie să oprim pedepsele și vânătoarea persoanelor care consumă. Nu înseamnă că trebuie legalizate substanțele sau deschise magazine, înseamnă că putem scoate închisoarea și sancțiunile penale și să ne lecuim cu sancțiuni contravenționale. Adică statul să nu mai piardă timp și bani având mii de noi dosare penale anual. Ci să câștige bani din contravenții pe care să îi investească tocmai în astfel de programe de prevenție și tratament. Iar cu tot timpul liber pe care l-ar avea polițiștii și procurorii, se pot concentra pe granițe și pe interceptarea traficului de droguri din porturi”, a conchis Vlad Zaha.