ADVERTISEMENT
News

Ce se întâmplă cu plămânii după ce ne infectăm cu COVID-19! Traseu incredibil al virusului

Autor: Alexandru Năstase | 12.01.2021 | 11:03
Ce se întâmplă cu plămânii după ce ne infectăm cu COVID-19! Traseu incredibil al virusului
Plămânii sunt puternic afectați de coronavirus. Sursa foto - hepta.ro

FANATIK îți spune ce se întâmplă cu plămânii după ce ne infectăm cu COVID-19, un virus care poate avea un impact teribil asupra organismului. Alina Stanca, medic pneumolog a explicat chiar modalitățile prin care virusul afectează plămânii bolnavului.

ADVERTISEMENT

În primul rând trebuie știut faptul că SARS COV-2 face parte din familia Coronaviridae și este similar cu virusurile care determină SARS, identificat în China, în 2003 și MERS, identificat în Arabia Saudită, în 2012.

Medicul Alina Stanca a ținut să specifice că SARS COV-2 este un ARN virus, din structura căruia fac parte patru proteine principale (S, E, M și N), cât și câteva proteine accesorii.

Ce se întâmplă cu plămânii după ce ne infectăm cu coronavirus

Concret, boala pe care o provoacă acest virus a fost denumită COVID 19 și este o boală infecțioasă, unde infecția se poate transmite de la animale și interuman. În ceea ce privește contaminarea, există mai multe căi prin care se poate produce.

ADVERTISEMENT

Vorbim despre particule generate prin tuse, strănut, vorbit, dar și contact direct cu o persoană infectată. De asemenea, contact indirect, prin atingerea suprafețelor contaminate, transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore) și pe cale conjunctivală, care nu a fost dovedită, deși virusul a fost detectat în lacrimi.

Potrivit datelor actualizate la nivel mondial, din persoanele infectate, 20% prezintă cazuri severe, în timp de 70% prezintă cazuri ușoare, moderate.

Dacă ne raportăm la boala ușoară și moderată (60-80% dintre pacienți) se manifestă:

• fără afectare pulmonară,
• afectare pulmonară mai mică de 50%, fără semne de severitate,
• chiar și la pacienții asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID.

ADVERTISEMENT

Boala severă (15-25% dintre pacienți) se manifestă:

• cu dispnee,
• frecvența respiratorie crește peste 30 de respirații pe minut,
• saturația de oxigen scade sub 93%,
• raportul PaO2/FiO2 este sub 300,
• afectarea pulmonară este peste 50%.

Boala critică (5-15% dintre pacienți) se manifestă:

• insuficiență respiratorie,
• șoc septic,
• tulburări de coagulare,
• MSOF (insuficiență multiplă de organ).

ADVERTISEMENT

„Există trei faze ale bolii. Prima este faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubație de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecție respiratorie.

În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depășite, virusul pătrunde în organism, în circulația sistemică, și afectează mai multe organe, printre care și plămânii, cu apariția pneumoniei COVID.

ADVERTISEMENT

Faza a treia este faza de hiper-inflamație, așa numita furtună citokinică, în care evoluția este spre sindromul de detresă respiratorie, insuficiență respiratorie, insuficiență cardiacă și șoc”, a spus medicul Alina Stanca.

Interesant este că principalul mod de transmitere este prin picăturile de salivă, iar infecția tractului respirator inferior este una dintre cele mai comune manifestări ale bolii. De altfel, pneumologul a mai zis că fiziopatologia pulmonară este responsabilă pentru majoritatea deceselor.

„Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea și eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale și de macrofagele alveolare.

ADVERTISEMENT

Acestea declanșează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine și citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor și celulelor T”, spune Alina Stanca.

În cazul unui răspuns imun adecvat, procesul inflamator atrage celulele de tip T. Celulele de tip T – CD4 mediază răspunsul imun eficient, celulele T – CD8 recunosc și elimină celulele infectate, apar anticorpii neutralizanți care leagă și inactivează virusul, macrofagele alveolare care înlătură virusul neutralizat și recunosc și fagogitează celulele moarte. Practic, așa cum explică pneumologul, toate aceste procese duc la eliminarea virusului cu leziuni pulmonare minime și vindecare.

În cazul unui răspuns imun disfuncțional, se acumulează în continuare celule imune, care produc în mod exagerat citokine, care conduc la răspunsul inflamator excesiv, așa numita furtună citokinică. La nivel pulmonar, acest proces inflamator are ca rezultat îngroșarea interstițiului alveolar cu acumularea de fibrină și formarea de membrane hialine, cu creșterea permeabilității capilare și activarea coagulării. Toate acestea duc la apariția edemului pulmonar, cu distrucția alveolară masivă, apariția de fibroză, cu generarea de microtrombi, perturbarea schimbului gazos prin membrana alveolo-capilară, insuficiența respiratorie și sindromul de detresă respiratorie acută.

Ce pacienți au risc crescut de evoluție severă a infecției

Studiile arată că bărbații, vârstnicii și persoanele care asociază comorbidități sunt pacienții care pot dezvolta o formă severă de COVID 19, în cazul infectării cu noul coronavirus.

De asemenea, bolile cardiovasculare joacă un rol important în acest caz (13,2%), urmate de diabet, hipertensiune arterială, bolile respiratorii cronice, cancerul, cât și obezitatea.

„Cea mai de temut complicație din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, în general, în cazurile critice, atunci când vorbim despre sindromul de detresă respiratorie acută, și este consecința unui proces fibroproliferativ primar.

S-a observat că, chiar și după eradicarea virusului și vindecarea bolii, boala pulmonară interstițială poate progresa cu evoluție spre fibroză. Pe de altă parte, chiar și grade mici de fibroză reziduală pot crește mortalitatea și morbiditatea la pacienții vârstnici, cu afecțiuni pulmonare preexistente”, a mai atras atenția medicul pneumolog.

Mecanismele prin care infecția cu SARS COV-2 produce leziuni pulmonare sunt parțial cunoscute, dar sunt incriminați mai mulți factori:

• furtuna citokinică,
• toxicitatea pulmonară indusă de medicamente,
• presiunile respiratorii înalte și injuria pulmonară acută indusă de hiperoxia asociată ventilației mecanice.

Care este cel mai bun tratament pentru coronavirus

Deși a trecut mai bine de un an de la apariția acestei pandemii, în prezent, nu există un vaccin sau o terapie antivirală specifică pentru infecția cu noul coronavirus. Elementul cheie este suportul respirator cu menținerea saturației de oxigen peste 92%.

„Se recomandă, din păcate, de rutină, antibioticoterapie cu spectru larg, deși singura indicație ar fi doar atunci când sunt semne de suprainfecție bacteriană.

Există studii care au arătat că antibioticele nu sunt eficiente în terapia COVID. În ceea ce privește corticosteroizii sistemici, există studii care ne arată că în cazurile severe, cele care necesită suport respirator, ar scădea mortalitatea”, spune pneumologul.

Mai mult, în cazul tratamentului COVID se mai administrează și medicație anticoagulantă, iar dacă vorbim despre ventilația mecanică în poziție pronă, această este benefică, deoarece asigură o ventilare omogenă a plămânilor. Oxigenarea prin membrană extracorporală se folosește în cazuri de hipoxemie persistentă în cazul pacienților ventilați mecanic la parametri optimi, iar plasma recoltată de la un pacient convalescent se administrează tot în cazurile severe.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!