Ce se întâmplă cu protestele suveraniștilor și unde sunt milioanele de susținători. „Asistăm la stingerea acestei mișcări”

Amploarea protestelor suveraniste, organizate de partidele extremiste AUR și POT, cu sau fără participarea liderului informal al mișcării, Călin Georgescu, pare să fi intrat pe o pantă descendentă. Dacă la începutul anului aveam câteva zeci de mii de oameni mărșăluind pe străzile Capitalei, la marele protest anunțat pentru ziua de 26 martie, chiar de ziua liderului mișcării, abia dacă s-au strâns maxim trei mii de oameni, mulți aduși cu microbuze din țară de partid.

Mișcarea suveranistă rămâne divizată

Circa 2,5 milioane de oameni au votat pentru candidații suveraniști la ultimele alegeri prezidențiale din 24 noiembrie, luând în calcul și cele 95.000 de voturi pentru Terheș. Patru luni mai târziu, temerile privind furia acestui electorat, care și-a văzut candidatul de pe primul loc ridicat de procurori în trafic, par să nu se fi materializat. Ceea ce trebuia să fie un nou protest imens pentru Călin Georgescu s-a transformat în două mici proteste anemice. Autoritățile nici măcar nu au mai interzis vânzarea băuturilor alcoolice la magazinele din jur, ceea ce a părut să deturneze prioritățile unora dintre participanții la miting, după cum a relatat G4media.

Nu doar că vorbim despre un protest organizat de către cei de la AUR, cu oameni aduși la București cu microbuzele, ci mai ales de un trend descrescător în ceea ce privește amploarea acestor proteste. Spre exemplu, în cel mai mare protest organizat după alegerile de anul trecut, în 12 ianuarie au fost câteva zeci de mii de protestatari la marșul organizat tot de către cei de la AUR, care au susținut că numărul celor prezenți a fost de 100.000.

Două luni mai târziu, la începutul lunii martie, un alt protest susținut de organizațiile partidelor suveraniste reușea să aducă în Capitală între 20 și 30.000 de oameni. Oricât de impresionante sunt aceste cifre, ele pălesc în comparație cu protestele #rezist din perioada Dragnea, care în perioada maximă adunau în stradă peste jumătate de milion de oameni, în Capitală și în marile orașe din țară. Un prim factor pentru scăderea interesului în cadrul acestei mișcări ar fi chiar diviziunea ce există în interiorul acestei mișcări.

Digi24.ro

Conclavul este „înfricoșător”. Mărturia unui cardinal despre alegerea noului papă

Chiar la protestele de miercuri, unii dintre participanți au avut scandări împotriva liderului AUR, George Simion, susținând că adevăratul miting pro-Georgescu a fost cel din Piața Constituției. Dacă diviziunile de la nivelul străzii pot părea episodice, în timp ce Simion era prezent în Piața Victoriei, Diana Șoșoacă îl numea pe acesta „o bătaie de joc”, fără șanse reale de a ajunge viitorul președinte al țării. „Mai multe șanse am eu să fiu din nou 90-60-90, decât să ajungă el președinte”, spunea lidera SOS Ro, acuzând o acțiunea a serviciilor secrete de a distruge mișcarea naționalistă formată în jurul acestor partide.

„Mișcarea, ca să folosesc un termen mai neacademic, se cam fâsâie. Ce am văzut miercuri, să aduci oameni cu autocarele din toată țara și să strângă două-trei mii de oameni, e slab. Asta comparativ cu alte proteste mai vechi.

Digisport.ro

"Nu mai vin dacă Șumudică rămâne antrenor". Ce decizie a luat un fotbalist important aflat în proprietatea Rapidului

Este și o diviziune între partide. Avem trei partide pe acest segment, dintre care unul nu se înțelege deloc cu celelalte două. Apoi, vedem chiar în interiorul AUR disensiuni destul de mari”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mircea Kivu.

Politologul George Jiglău este de părere că, în ciuda interesului scăzut pentru protestele în stradă, scopul acestora poate fi acela doar de a menține temele de discuție în atenția publicului. În plus, acesta subliniază că întreaga mișcare din jurul lui Călin Georgescu a fost o mișcare care nu s-a format „în stradă”.

„Cel puțin în raport cu Georgescu, toată mișcarea masivă nu a fost în stradă, abia în seara de 24 noiembrie ne-am dat seama cu toții de amploarea care nu era la vedere. Vedem acum un efort de a face transferul dinspre Georgescu spre Simion, mai mult din partea lui Simion, prin diverse mijloace, unele la vedere.

Ce se întâmplă în stradă, părerea mea este că este mai degrabă o încercare de a ține cumva lucrurile pe agendă, vorbește lumea, îi mai vede presa și atunci rămâne subiectul în atenția publicului. Că sunt o mie sau zece mii cred ca e mai puțin important, asta pentru că ei nu ni se adresează nouă ci unui anumit public ca să demonstreze că sunt încă prezenți.. să poată să spună că na, adevărații patrioți au ieșit în stradă. Da, noi am putea să spunem că este o scădere în amploare, însă din perspectiva lor tot ceea ce contează este să fie încă prezenți, să-l audă pe Simion, să-l vadă pe Georgescu, atunci când apare, etc..”, a declarat profesorul de științe politice, subliniind că cei prezenți la aceste proteste sunt cei care au ieșit în stradă în perioada pandemiei.

Mișcarea suveranistă este o mișcare piratată

O întrebare legitimă este însă de ce aceste proteste nu au crescut în amploare în contextul situației economice și politice actuale. Ar fi fost poate de așteptat ca înghețarea salariilor în multe sectoare din economie sau continua creștere a prețurilor să alimenteze nemulțumirile oamenilor și să alimenteze această mișcare de protest. Experții sunt de părere că nemulțumirile populației s-au văzut cel mai bine la votul din iarna trecută, însă mișcarea suveranistă cu temele ei predominante nu a reușit să capteze această masă. Asta pentru că întreaga mișcare este una preluată de forțe externe.

„Agenda e una reală, imensa masă a alegătorilor e nemulțumită de guvernarea acestui cartel. Au prăbușit efectiv încrederea în sistemul politic. Și atunci toți s-au unit într-un protest – și s-a văzut cel mai bine la alegeri ce s-a întâmplat cu candidații PSD și PNL. Nu trebuie să fii adept al lui Călin Georgescu ca să fii nemulțumit.

Agenda reală a populației însă a fost preluată, pentru că vedem astăzi la protestele din stradă este o agendă impusă de afară, denaturată. În fiecare săptămână vedem noi dovezi cu privire la modul în care a fost și este influențat electoratul.

Agenda reală a populației a fost piratată de o ceată de extremiști din sprijin din afară. Și asta o spun și partenerii noștri externi. Da, România este și vulnerabilă, dar a și fost ținta unui atac masiv”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Cătălin Avramescu, profesor la Universitatea București.

În opinia acestuia, întreaga mișcare suveranistă se află într-un trend descendent și din cauza liderului acestei mișcări, Călin Georgescu. La mijloc ar fi chiar modul ciudat în care acesta își tratează urmăritorii, refuzând să fie prezent chiar la mitingul organizat de ziua lui, și mai puțin dosarele penale care-l vizează și revelațiile procurorilor. La acest lucru se adaugă și politicienii care încearcă acum să acapareze tocmai acest segment de electorat și care, în opinia analiștilor, nu fac decât să accelereze decesul acestei mișcări.

„Acum suntem într-o perioadă de pierdere de viteză pentru extremiști. Au propus un candidat care se prezentase, fusese etichetat, ca nefiind parte din sistem. Călin Georgescu este un personaj foarte ciudat, dincolo de ideile sale detestabile. E megaloman, și are senzația că este de neînlocuit. S-a văzut asta și în modul a tratat această ofrandă ceaușistă venită din partea AUR, pe care a salutat-o așa de la distanță. Problema lui este că acum nu mai este inserat instituțional în tot ceea ce se întâmplă.

Cred că asistăm la stingerea acestei mișcări, o stingere care este ajutată și de niște personaje precum Victor Ponta, care caută să se erijeze în liderii autentici ai mișcării”, a mai declarat profesorul Cătălin Avramescu, pentru FANATIK.