Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor. Măsura dură se aplică din 2024

Potrivit Ordonanței de urgență pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice, emisă în această lună, , conducătorii instituțiilor publice nu mai pot crește salariile sau, potrivit textului, nu mai pot stabili „drepturi suplimentare”.

Deficit de 3,56% din PIB

Ordonanța de urgență nr. 99 din 17 noiembrie prevede ca „conducătorii autorităților/instituțiilor publice care au calitatea de ordonator de credite nu mai pot emite acte administrative prin care să stabilească drepturi de natură salarială suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare, cu excepția situației în care prin hotărâre judecătorească se dispune în acest sens”.

Textul specifică că deficitul bugetar la sfârșitul lunii septembrie 2023 era de 3,56% din PIB (56,63 mld lei), în timp ce angajamentul asumat pentru deficitul bugetar față de Comisia Europeană este de 4,4% din PIB până la sfârșitul anului 2023.

„Reducerea cheltuielilor publice”

„În aceste condiții sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce cheltuielile publice, a gestiona eficient fondurile publice alocate pentru finanțarea unor categorii de servicii publice, dar și de a încasa venituri suplimentare la buget rezultate din implementarea unor proiecte de digitalizare și modernizare, combaterea evaziunii fiscale, dar și din aplicarea de măsuri pentru combaterea infracționalității economico-financiare”.

Digi24.ro

Culturistul „cel mai monstruos din lume” a murit la numai 36 de ani. Avea o dietă supraîncărcată cu proteine

Ordonanța mai specifică că „există o categorie de drepturi salariale pentru personalul din autoritățile/instituțiile publice care au fost stabilite prin acte administrative emise de ordonatorii de credite, fără a exista un cadru legal stabilit în mod expres prin acte normative la nivel de lege sau ordonanță de urgență”.

Datorii față de personal

Din cauza acestei situații „au fost înregistrate în situațiile financiare datorii față de personal care sunt încadrate în categoria arieratelor, respectiv a plăților restante și prin aceasta sunt generate blocaje în activitatea entităților publice, întrucât nu pot asigura plăți pentru titlul 20 ‘Bunuri și servicii“, precum și pentru titlul 70 ‘Cheltuieli de capital’, deoarece autoritățile/instituțiile publice au înregistrate arierate fără a exista o bază legală în acest sens”.

Ordonanța a fost adoptată și ținând cont de „faptul că în lipsa reglementărilor specifice pentru aceste categorii de cheltuieli se pot crea blocaje în funcționarea unor instituții importante ale statului român, dar și de faptul că aceste categorii de cheltuieli au caracter excepțional, nu sunt reglementate prin acte normative specifice și pot genera serioase probleme în finanțarea cheltuielilor curente ale statului român, ținând cont de volumul mare de cheltuieli pe care acestea le reprezintă, inclusiv prin înregistrarea de arierate la bugetul public fără o bază legală existentă în acest sens”.

„Pentru muncă egală, plată egală”

Luna trecută, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura, a declarat că noua lege a salarizării urmărește ca „pentru muncă egală să fie și plată egală”.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Din păcate, Mircea Lucescu a luat echipa națională”

„Ne dorim să avem o lege care să aducă claritate, iar pentru muncă egală plata să fie egală. Legea trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc. Va fi introdus un spor lunar care va încuraja performanța. Rolul nostru este să venim cu politici active pentru forța calificată de muncă”, a spus Bucura. Declarația a fost făcută în contexul negocierilor pentru legea salarizării cu reprezentanți din mai multe sectoare.

„Legea salarizării propune ca posturile să fie ierarhizate pe o scară de la 1 la 12, unde 1 este atribuit paznicului, iar 12 – președintelui ţării. La gradul 4 se încadrează, de exemplu, poliţistul local, economistul şi asistentul maternal, cu studii medii sau superioare. La nivelul 7 găsim inspectori vamali, lectori universitari şi criminalişti. În funcţie de grad va fi calculat salariul bugetarilor, care va avea o parte fixă și una variabilă, în funcție de performanță”, scrie Adevărul.