Ce se întâmplă dacă plouă azi, de Sfântul Ilie. Superstițiile acestei sărbători

Bogdan Solomon   
în Stiri mondene
20/07/2020, 09:01
Ce se întâmplă dacă plouă azi, de Sfântul Ilie. Superstițiile acestei sărbători
Ziua Sfântului Ilie este plină de superstiții pe care credincioșii nu trebuie să le ignore. Sursa foto: calendar ortodox

Ca în fiecare an, pe data de 20 iulie este prăznuit Sfântul Ilie, fiul unui preot al Legii vechi, care locuia dincolo de Iordan, în cetatea Tesve, din Galaad (Israel). În conștiința colectivă acesta a fost întotdeauna asociat cu ploile.

În credința străbună se spune că a trăit peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, desfășurându-și întreaga activitate în regatul Israel din Samaria. La naştere a fost învelit în scutece de foc şi i s-a dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu.

Micuțul Ilie avea să devină apoi unul dintre marii apărători ai creștinilor și profet de seamă al Vechiului Testament. Ca orice sărbătoare importantă din calendarul creștin-ortodox, această zi aduce nenumărate tradiții, obiceiuri și superstiții de la care credincioșii nu se abat niciodată, mai ales dacă vor să fie feriți de necazuri pentru tot restul anului.

Superstiții de Sfântul Ilie. Ce trebuie să faci dacă vrei să-ți meargă bine

Se spune că, împins de diavol, Sfântul Ilie ar fi săvârşit păcatul uciderii părinţilor săi, iar apoi, cuprins de remuşcări, i-a cerut iertare lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri, iar de atunci cutreieră norii cu o căruţă cu roţi de foc, trasă de cai înaripaţi (doi sau patru) şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc.

Se spune că dracii fug din calea lui și ajung pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sf. Ilie să lovească orice pentru a doborî dracii, mai puţin crucea.

În plus, oamenii cred că plouă doar atunci când zimţii cu care sunt prevăzute roţile carului sparg cerul, iar dacă în această zi este furtună, oamenii poartă mâţişori de salcie sfinţiţi la Florii pentru a nu fi atinși de fulgere.

Tradiții vechi de sute de ani se păstrează cu sfințenie și astăzi

Totodată, copiii din cartier sunt chemaţi, în ziua de 20 iulie, sub câte un măr, pe care adulţii îl scutură, iar merele căzute sunt oferite apoi drept pomană în amintirea celor plecați dintre noi. De altfel, se spune că acesta este momentul în care morţii se veselesc.

Dis de dimineaţă credincioșii obișnuiesc să culeagă „plantele de leac“. Este vorba, în special, despre busuioc, pus la uscat sau ars după ce a fost sfinţit în biserică. Cenuşa sau busuiocul uscat vindecă bolile celor mici.

În seara zilei de 19 iulie fetele se duceau pe ogoarele cu cânepă şi se tăvăvaleau prin cultură, apoi se întorceau acasă. Dacă visau cânepă verde, se măritau cu băieţi tineri, iar dacă visau cânepă uscată se măritau cu bărbaţi mai în vârstă (sau văduvi).

În plus, astăzi nu se lucrează, de teama trăsnetelor, ploii și a grindinei care s-ar putea abate asupra credincioșilor și a culturilor acestora. Se retează, în schimb, stupii, se duc faguri şi mere la biserică şi se împart de pomană.

Închide ×