Ce se întâmplă, de fapt, cu orele de istorie și de geografie, în ultimii ani de liceu. Adevărul despre modificările aduse de noile planuri-cadru

Planurile-cadru pentru liceu, puse în dezbatere de Ministerul Educației, au împărțit țara în două. Se elimină ore din istorie și geografie, dar ce se întâmplă cu cele de latină? Rămân profesorii fără ore, dar cine va preda noile materii care urmează să fie introduse? Sunt planurile-cadru un „bau-bau al Educației” sau un motor al sistemului? Consultările publice vor închide din nou proiectul într-un sertar sau vor deschide drumul către modernizarea învățământului românesc? FANATIK a discutat cu voci din ambele tabere.

Sistemul educațional intră „în reparații”? Planurile-cadru pentru liceu, mărul discordiei

Planurile cadru sunt  considerate “stâlpii” sistemului educațional în sensul că acestea reprezintă fundamentul pentru structura și organizarea învățământului. Ele oferă o bază stabilă și coerentă pentru întregul proces educațional, atât la nivel de curriculum, cât și în ceea ce privește metodele de predare și evaluare.

Avem, așadar, trunchiul comun, prevăzut de legislație, care asigură competențele de bază și contribuie la formarea competențelor-cheie. Ponderea acestuia se modifică, scăzând de la 65% în clasele a IX-a și a X-a la 35% în clasele a XI-a și a XII-a.

Urmează curriculumul de specialitate, care sprijină dezvoltarea inovativă și asigură competențele generale, specifice și de specialitate proprii fiecărui profil. De exemplu, la profilul Matematică-Informatică, matematica este materia de bază a specializării, la fel cum istoria sau limbile străine sunt materii fundamentale la Filologie. Aici, ponderea crește în clasele a XI-a și a XII-a.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Mai există și Curriculumul la decizia elevului, din oferta școlii. Acesta include discipline sau module de pregătire prin care se asigură, de exemplu, ore suplimentare pentru predarea unei limbi moderne în regim intensiv/bilingv (minimum 2-3 ore). Această componentă are rolul de a consolida specializarea elevului. Opționalele alese aici nu sunt incluse ca materii pentru Bacalaureat.

Planurile-cadru, între ”apocalipsa” Educației și ”lumina” Educației

Planurile-cadru trebuiau să fie gata încă din 2018, însă punerea lor în dezbatere publică a tot fost amânată. Prima întrebare care se pune este: sunt utile aceste planuri sau doar simplă maculatură?

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

„Depinde din ce perspectivă privim lucrurile, pentru că, dacă privim exclusiv din perspectiva elevului de liceu, eu văd un progres. Dacă vorbim din perspectiva informației care s-a propagat în spațiul public, aici avem o problemă foarte mare și are o legătură cu analfabetismul funcțional care, din păcate, în societatea românească, este de peste 50%.

Nu au înțeles unele chestiuni relativ simple și mutarea unor materii din trunchiul comun în zona de specialitate a fost interpretată greșit și s-a propagat ca fiind scoatere din programa școlară. Aici este un mare minus pentru societatea românească actuală și pentru ce a produs sistemul educațional de-a lungul timpului. Acel sistem educațional care are în partea obligatorie și istoria și latina, dar, uite, că nu produce efectele benefice, respectiv acela de a educa populația.

Pentru elev este un mare pas în plus și, din perspectiva asta, ministrul educației merită felicitări, pentru curaj, în primul rând, pentru că știa că o astfel de abordare va da naștere unor discuții extrem de contondente și și-a asumat faptul că se va arăta cu degetul în direcția lui”, a explicat, pentru FANATIK, Zeno Daniel Șuștac, președintele Asociației Pentru Depolitizarea Educației.

Se elimină definitiv istoria sau geografia sau doar modul în care sunt predate?

La profilul Real, specializarea Matematică-Informatică, istoria face parte din trunchiul comun, dar cum: o oră în clasa a IX-a și a X-a; iar pentru clasa a XI-a aveam o oră de istorie a evreilor. Holocaustul, iar în clasa a XII-a avem o oră de istorie a comunismului. În cazul geografiei, materia este prevăzută cu câte o oră pentru clasele a IX-a și a X-a. Astfel de modificări au loc și la profilele tehnologice sau vocaționale.

Principala nemulțumire a profesorilor este că pierd statutul de materie obligatorie în ultimii doi ani de liceu.

„În momentul în care ai scos istoria de la profilul real  și la liceele tehnologice de la clasa a XI-a și a XII-a, și ai lăsat în schimb, o istorie a Holocaustului și o istorie a Comunismului la clasa a XII-a, automat, din punctul meu de vedere, există o verigă lipsă. Asta pentru că aspecte de istorie universală sau din istoria românilor, care ar trebui să fie mult mai bine aprofundate în clasa a XI-a și a XII-a la respectivele profiluri, nu o să mai existe.

Deci, ce poate să înțeleagă un elev de clasa a XII-a despre o istorie a comunismului, atâta timp cât tu nu o ai încadrată într-un context mai larg? Trebuie studiată și istoria interbelică, modul în care comuniștii au pus mâna pe putere în România.

Trebuie să ținem cont și de actualul context: se tot vorbește de Mișcarea Legionară, de extremismul de stânga, de nazism sau fascism și, automat, temele respective nu mai sunt studiate în clasele a XI-a și a XII-a.

Nu mai vorbim de drepturi și libertăți sau democrație, sau despre revoluții, ci ne canalizăm doar pe niște efecte, pentru că Istoria Comunismului sau Istoria Holocaustului sunt niște efecte ale unor regimuri totalitare”, a explicat, pentru FANATIK, Negrea Nicolae, profesor de istorie și director adjunct al Colegiului Național George Coșbuc din Motru, Gorj.

Și profesorii de geografie se consideră nedreptățiți de noile planuri-cadru, susținând că, de-a lungul timpului, disciplina lor a pierdut numeroase ore din programă. Aceștia subliniază că geografia este strâns legată de realitățile actuale, abordând teme esențiale precum încălzirea globală și educația ecologică, de maximă importanță pentru prezent și viitor.

Un exemplu este profilul de Științe-Sociale, unde până în clasa a XII-a se studiau două ore de matematică pe săptămână. Eliminarea acestora reprezintă un mare minus pentru elevi pentru că le îngrădește orizontul, susține cadrul didactic.

Elevii, lăsați să-și aleagă ce vor să studieze, o nouă provocare?

Cu aceste schimbări tu nu le mai dai posibilitatea acestor elevi să își extindă planul educațional. Totodată, ministerul motivează că elevii își pot alege, în clasa a XI-a sau a XII-a, anumite discipline agreate de ei”, a mai adăugat cadrul didactic.

Miza noilor planuri cadru este ca decizia privind materiile să nu mai fie luată de minister, ci de elevi împreună cu profesorii, așa cum este și în alte sisteme de învățământ din Europa, precum Spania sau Germania.

Astfel, elevii vor avea un rol activ în alegerea disciplinelor, iar școlile vor veni cu o ofertă variată de opționale. Aici profesorii spun că elevii pot să-și aleagă materia în funcție de criterii nu tocmai care să-i ajute, ci în funcție de preferințe subiective, precum exigența unui profesori sau o materie mai ușoară și nu una neapărat utilă specializării sale.

„Să ne gândim puțin la partea de matematică, cum este văzută matematica de elevi în general și câți elevi ar mai fi interesați să aleagă obiectul matematică. Să nu mai spunem că poate anumiți profesori sunt prea exigenți? Ce credeți că vor alege elevii? Atunci, vina a cui este? Tot a ministerului, pentru că educația trebuie să plece de la obiective clare, iar ministerul trebuie să stabilească ce își propune. Să lăsăm până la urmă un elev de 16 ani să își aleagă direcția de instruire?

Eu spun că mi se pare prea mult. E foarte bine să existe o paletă de alegeri, însă disciplinele care formează cultura generală, precum istorie, geografie și fizică, trebuie să rămână în trunchiul comun. Ministerul trebuie să cunoască realitatea învățământului românesc și contextul în care se află”, a mai transmis profesorul de istorie Nicolae Negrea.

La polul opus, Zeno Daniel Șuștac, președintele Asociației Pentru Depolitizarea Educației spune că fix de acest lucru are nevoie Educația: ca elevul să fie pus pe primul loc.

„Eu îmi doresc ca fiul meu să aibă posibilitatea, măcar în liceu, să aleagă materiile cu care se simte confortabil și care au legătură cu viitorul său, cu direcția profesională spre care se îndreaptă. În sfârșit, după 35 de ani, elevului i se dă posibilitatea să aleagă ce să învețe în afacerea trunchiului comun, iar acest lucru reprezintă un mare pas înainte.

În loc să apară în societate un curent de optimism și apreciere, s-au propagat chestiuni mărunte. Ora de istorie se va ține în funcție de alegerile elevilor: 8 elevi dintr-o clasă, 5 din alta, 4 din altă, geografia la fel. Nu trebuie ca discuția să fie privită strict din perspectiva „profesorii pierd ore” (aici mă refer la norma didactică); nu despre asta este vorba, ci despre calitatea învățământului românesc și despre beneficiile pentru beneficiarul real: elevul”, a explicat avocatul.

„Religia, regina planurilor-cadru. Ce prevede proiectul

Religia, care în teorie este opțională, are mai multe ore alocate în trunchiul comun decât istoria, geografia sau biologia, aproape dublu. Deși participarea la ora de religie este opțională, iar elevii pot alege să nu participe la aceste ore, legea nu precizează clar cum se aplică această prevedere la fiecare an de studiu.

Mai mult, în noile planuri-cadru de liceu nu este explicat foarte clar statutul elevilor care aleg să nu participe la ora de religie.

„Aici este o chestiune care ține de politizare. Sistemul românesc este politizat până în măduva oaselor. Cei 13 ani de religie au legătură cu politizarea și cu transformarea acestei colaborări dintre școala publică și Biserica Națională în voturi, pentru a se asigura beneficii celor de la putere.

Din punct de vedere al educării copiilor, dacă se va continua în zona dogmatică, este rău. Dacă s-ar merge în direcția cultivării unor valori morale, în zona unor exemple de viață, în zona unor trăsături morale, ar fi cu totul altceva.

Istoria religiilor ar contribui la formarea acelui adult minunat pe care ni-l dorim. Dar cât timp rămânem în zona dogmelor, ritualurilor sau cultelor religioase, nu este în regulă. Rolul școlii nu este acela de a crea enoriași, ci de a oferi educație și de a forma oameni educați”, a mai adăugat Zeno Daniel Șuștac, președintele Asociației Pentru Depolitizarea Educației.