Ce se întâmplă în creierul nostru când primim ”like” la o postare. Specialiștii explică motivul pentru care ne simțim tot mai rău în era social media

Specialiștii susțin că timpul îndelungat petrecut pe social media poate avea efecte asupra sănătății mintale și emoționale.

În ultimii ani, rețelele sociale au devenit o parte esențială a vieții cotidiene, conectând oameni din întreaga lume și oferind acces rapid la informații. Cu toate acestea, utilizarea excesivă a acestor platforme ridică tot mai multe semne de întrebare cu privire la efectele lor asupra sănătății mintale.

Social media, efecte asupra sănătății emoționale

Conform specialiștilor, mulți utilizatori raportează creșterea anxietății, scăderea stimei de sine și chiar simptome depresive, pe măsură ce petrec tot mai mult timp în mediul online.

În România, statisticile arată o creștere alarmantă a problemelor de sănătate mintală. În 2021, numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări psihice și de comportament a ajuns la aproape 2.900 de cazuri la 100.000 de locuitori. Comparativ cu 1.566 de cazuri în 2012. De asemenea, un studiu recent a indicat că utilizatorii frecvenți ai rețelelor sociale experimentează un nivel mai ridicat de iritabilitate și stres emoțional, conform Andreei Primera, consilier de cuplu și dezvoltare personală.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, am stat de vorbă cu Andreea Primera, consilier de cuplu și dezvoltare personală. Cu o experiență vastă în domeniul psihologiei relaționale și al dezvoltării personale, Andreea ne explică modul în care rețelele sociale pot influența sănătatea mintală. De asemenea, oferă soluții practice pentru a menține un echilibru emoțional în era digitală.

Social media creează anxietate și depresie? Comparația constantă și standardele nerealiste

Unul dintre cele mai mari pericole ale rețelelor sociale este iluzia unei realități perfecte. Oamenii tind să posteze doar momentele frumoase din viața lor. Si anume vacanțe exotice, relații aparent ideale, reușite profesionale – lăsând deoparte aspectele dificile sau provocările zilnice. Astfel, utilizatorii ajung să compare realitatea lor, cu toate imperfecțiunile și greutățile, cu o versiune idealizată a vieților altora.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

„Rețelele sociale creează o presiune constantă de a fi într-un anumit fel, de a arăta într-un anumit fel. Sau de a avea succes rapid. Vedem zilnic oameni care par să aibă o viață perfectă și, inevitabil, începem să ne comparăm cu ei. Problema este că această comparație nu este una corectă. Pentru că vedem doar vârful icebergului, nu și luptele lor interioare”, explică Andreea Primera, consilier de cuplu și dezvoltare personală.

Această comparație continuă poate avea efecte devastatoare asupra stimei de sine. Oamenii ajung să creadă că nu sunt suficient de buni, că nu au realizat destule în viață sau că nu arată „așa cum ar trebui”. Această presiune de a corespunde unor standarde nerealiste duce la sentimente de inadecvare, anxietate și, în cele din urmă, depresie, se pare.

“Mintea noastră funcționează astfel încât, atunci când ne comparăm, avem tendința de a ne subestima și de a supraestima realizările celorlalți”

„Mintea noastră funcționează astfel încât, atunci când ne comparăm, avem tendința de a ne subestima și de a supraestima realizările celorlalți. Nu ne gândim că, poate, persoana care postează acea poză perfectă de vacanță tocmai a trecut printr-o perioadă grea. Sau că succesul afișat pe rețele vine după ani de muncă și sacrificii nevăzute”, a adaugat Andreea Primera pentru FANATIK.

Într-o lume în care validarea socială se măsoară în like-uri și comentarii, mulți ajung să-și definească valoarea personală în funcție de reacțiile din online. Când nu primesc atenția dorită, se pot simți invizibili sau insuficient de valoroși.

„Realitatea este că fiecare persoană are propriul ritm, propriile lupte și propriile reușite. Rețelele sociale nu reflectă adevărul complet despre viața nimănui, ci doar fragmente atent selectate. Cu cât realizăm mai repede acest lucru, cu atât ne putem proteja sănătatea emoțională”, concluzionează Andreea Primera.

 Dopamina și dependența de validare

Rețelele sociale nu sunt doar un mijloc de comunicare, ci și un sistem atent construit pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp posibil. Fiecare „like”, comentariu sau share declanșează în creierul nostru eliberarea de dopamină – neurotransmițătorul responsabil cu senzația de plăcere și recompensă. Acest mecanism este asemănător celui care se activează în cazul jocurilor de noroc sau al consumului de zahăr, determinându-ne să revenim din nou și din nou pentru mai multă validare, după cum spune consilierul.

„Când primim un ‘like’ la o postare, creierul nostru interpretează acest lucru ca pe o recompensă. Ne simțim bine, ne simțim apreciați. Iar acest sentiment ne face să dorim să postăm din nou, să verificăm notificările, să căutăm confirmarea celorlalți. Problema apare atunci când această validare externă devine o nevoie constantă, iar starea noastră de bine începe să depindă de reacțiile din online”, mai explică Andreea Primera, consilier de cuplu și dezvoltare personală.

Pe măsură ce creierul se obișnuiește cu acest tip de recompensă rapidă, utilizatorii pot deveni tot mai dependenți de interacțiunile virtuale. Când o postare primește mai puține aprecieri decât se așteptau, mulți experimentează sentimente de respingere sau anxietate, iar unii chiar ajung să șteargă conținutul care nu a generat suficiente reacții.

Andreea Primera: “Conștientizarea este primul pas spre un echilibru sănătos între viața reală și cea digitală”

„Oamenii ajung să își creeze o identitate bazată pe acceptarea celorlalți. Iar acest lucru este extrem de periculos. Dacă nu primesc validarea dorită, încep să se îndoiască de propria valoare. În loc să își construiască încrederea în sine pe baza experiențelor reale, ajung să depindă de un sistem artificial, unde atenția este adesea superficială și trecătoare”, adaugă Andreea Primera.

Această căutare permanentă de aprobare poate avea efecte negative asupra stimei de sine și poate contribui la dezvoltarea anxietății sociale. Oamenii devin tot mai preocupați de imaginea pe care o proiectează în online și mai puțin atenți la cine sunt cu adevărat.

„Pentru a ne proteja sănătatea emoțională este important să fim conștienți de aceste mecanisme. Să ne întrebăm: postez pentru că vreau să împărtășesc ceva autentic sau pentru că aștept confirmarea celorlalți? Conștientizarea este primul pas spre un echilibru sănătos între viața reală și cea digitală”, concluzionează Andreea Primera.

Supraexpunerea la conținut negativ și toxic

Rețelele sociale sunt proiectate astfel încât să capteze atenția utilizatorilor pentru cât mai mult timp posibil. Unul dintre mecanismele care le menține atât de captivante este algoritmul de recomandare, care prioritizează conținutul ce generează cele mai multe reacții. Uneori, acest conținut este negativ, șocant sau controversat.

„Creierul uman este programat să acorde mai multă atenție pericolelor și situațiilor negative, pentru că acest lucru ne-a ajutat să supraviețuim de-a lungul evoluției. Algoritmii rețelelor sociale exploatează exact această tendință naturală, promovând informații alarmiste, conflicte și scandaluri. Cu cât consumăm mai mult conținut negativ, cu atât ne crește nivelul de stres și anxietate”, mai spune Andreea Primera.

Se pare că această supraexpunere la negativism poate duce la o percepție distorsionată asupra realității. Utilizatorii pot ajunge să creadă că lumea este un loc periculos, că relațiile sunt imposibile sau că viitorul este sumbru. În timp, acest tip de gândire pesimistă contribuie la dezvoltarea anxietății și depresiei, se pare.

“Putem începe prin a selecta mai atent conținutul pe care îl consumăm, prin a limita timpul petrecut online”

Pe lângă conținutul alarmist, un alt aspect toxic al rețelelor sociale este, se pare, hate-ul online. Comentariile negative, atacurile la persoană și discursul agresiv există pe multe platforme, iar impactul lor psihologic poate fi devastator.

„Mulți oameni spun că ‘sunt doar comentarii pe internet’, dar pentru cei care le primesc, aceste cuvinte pot avea un efect real și profund. Cuvintele rănesc, iar atunci când cineva este constant criticat, insultat sau ridiculizat online, poate ajunge să interiorizeze aceste mesaje. Si să își piardă încrederea în sine”, spune Andreea Primera.

Efectele psihologice ale hate-ului online pot varia de la stres și anxietate până la simptome depresive severe, conform specialistului. Unii oameni aleg să se retragă complet din social media pentru a se proteja, în timp ce alții nu.

„Un pas esențial în gestionarea impactului negativ al social media este conștientizarea modului în care ne afectează emoțional. Putem începe prin a selecta mai atent conținutul pe care îl consumăm, prin a limita timpul petrecut online. Si, cel mai important, prin a înțelege că ceea ce vedem pe internet nu trebuie să definească felul în care ne simțim sau cine suntem cu adevărat”, concluzionează Andreea Primera.

Frica de a pierde ceva (FOMO – Fear of Missing Out)

Una dintre cele mai răspândite senzații în era social media este FOMO, sau „frica de a pierde ceva”. Acest termen descrie anxietatea pe care o simțim atunci când credem că alții au parte de experiențe mai interesante sau pline de satisfacții decât noi. Observând prietenii care participă la evenimente, călătoresc sau trăiesc momente deosebite, ne putem simți excluși și insuficienți.

„FOMO este un sentiment profund răspândit, alimentat de imaginea idealizată a vieții altora pe rețelele sociale. De fiecare dată când ne uităm la postările altora, ne putem întreba: ‘De ce nu sunt acolo? De ce nu fac și eu asta?’. Această comparare constantă ne poate face să ne simțim izolați și să ne întrebăm dacă facem suficient cu viețile noastre”, afirmă Andreea Primera, consilier de cuplu și dezvoltare personală.

FOMO poate duce la o stare constantă de insatisfacție personală. Chiar și atunci când ne bucurăm de o activitate sau un moment plăcut, gândul că alții ar putea avea o experiență mai interesantă ne poate diminua plăcerea, după cum susține specialistul. Această frică de a fi lăsat pe dinafară poate crea un ciclu nesfârșit de anxietate, în care căutăm mereu validare și aprobare din partea celorlalți, în loc să ne concentrăm asupra propriilor noastre experiențe.

“Social media poate crea o iluzie a fericirii și succesului”

„Când ne lăsăm afectați de FOMO, ajungem să ne compromitem bucuria de a trăi în prezent. În loc să ne apreciem momentele, ne concentrăm pe ceea ce ne lipsește, ceea ce ne face să ne simțim neîmpliniți. Asta poate crea o spirală a nemulțumirii, în care, cu cât căutăm mai mult, cu atât ne simțim și mai pierduți”, explică Andreea Primera.

Pentru a combate efectele FOMO, este important să ne cultivăm recunoștința și să ne concentrăm pe propriile noastre realizări și experiențe. Practicarea mindfulness-ului și a conștientizării, conform specialistului, poate ajuta la diminuarea anxietății generate de comparațiile cu ceilalți.

„A-ți aprecia viața așa cum este și a învăța să te bucuri de momentul prezent este esențial. Social media poate crea o iluzie a fericirii și succesului. Dar adevărata valoare vine din a te conecta cu tine însuți și cu cei din jurul tău, nu din a te compara constant cu ceilalți”, concluzionează Andreea Primera.

Cum putem reduce efectele negative ale social media?

Utilizarea rețelelor sociale poate fi benefică, dar este esențial să găsim un echilibru pentru a evita efectele negative asupra sănătății mintale. Andreea Primera, consilier de cuplu și dezvoltare personală, oferă câteva sfaturi practice pentru o utilizare mai sănătoasă a social media.

1. Limitarea timpului petrecut pe platforme

Unul dintre pașii cei mai importanți pentru a reduce impactul negativ al social media este să ne limităm timpul petrecut pe aceste platforme. „Stabilirea unor limite de timp poate ajuta la prevenirea suprasaturării informaționale și la reducerea stresului. Poți folosi aplicații care monitorizează și limitează timpul petrecut pe rețele sociale. Astfel încât să ai mai mult timp pentru activități care îți aduc bucurie și împlinire în viața reală”, afirmă Andreea Primera.

      2. Selectarea conștientă a conținutului urmărit

Este important să fim conștienți de tipul de conținut pe care îl consumăm. „Alege să urmărești conturi care îți oferă inspirație, pozitivitate și cunoștințe utile. Evită conținutul toxic sau negativ care te face să te simți rău. Întreabă-te: ‘Acest conținut mă ajută sau mă trage înapoi?’” spune Andreea Primera.

“Impactul social media asupra sănătății mintale nu poate fi ignorat”

     3. Crearea unor rutine offline pentru echilibru emoțional

Dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase care să implice activități offline este esențială. „Găsește timp pentru a te conecta cu natura, a citi o carte sau a te întâlni cu prietenii față în față. Aceste momente îți reîncarcă energia și îți amintesc de frumusețea vieții din afara ecranelor”, recomandă Andreea Primera.

4. Dezvoltarea unei stime de sine bazate pe valori interne, nu pe validare externă

Pentru a ne proteja sănătatea emoțională, este crucial să ne construim o stimă de sine bazată pe valori interne, nu pe validarea externă. „Fii conștient de propriile tale realizări și de ceea ce te face fericit. Apreciază-ți calitățile și trăiește conform valorilor tale, nu conform așteptărilor altora. Astfel, te vei simți mai împlinit și mai puțin influențat de ce se întâmplă în online”, subliniază Andreea.

“Fiecare dintre noi are puterea de a-și modela experiența online”

„Adoptând aceste practici, putem transforma experiența noastră pe rețelele sociale într-una mai pozitivă și mai benefică pentru sănătatea noastră mintală.

Impactul social media asupra sănătății mintale nu poate fi ignorat. De la comparațiile constante cu viețile aparent perfecte ale altora, la dependența de validarea externă și expunerea la conținut negativ, aceste platforme pot genera anxietate și insatisfacție personală. Este esențial să fim conștienți de aceste efecte. Si să ne asumăm responsabilitatea pentru modul în care interacționăm cu social media”, mai precizează consilierul.

Prin limitarea timpului petrecut pe platforme, selectarea conștientă a conținutului urmărit, crearea unor rutine offline și dezvoltarea unei stime de sine bazate pe valori interne, putem transforma modul în care social media ne influențează. „Fiecare dintre noi are puterea de a-și modela experiența online. Să fim mai atenți la ceea ce consumăm și să ne prioritizăm sănătatea emoțională”, îndeamnă Andreea Primera.

Fie că alegem să ne deconectăm temporar sau să facem schimbări mici în utilizarea zilnică a social media, este important să ne amintim că bunăstarea noastră emoțională trebuie să fie prioritară. Așadar, ar fi ideal să ne asumăm controlul și să ne protejăm sănătatea mintală, astfel încât să putem naviga în această lume digitală într-un mod mai sănătos și mai echilibrat, după cum susține Andreea Primera.