Ce se mânca la Cazinoul din Constanța în vremea celui de-Al Doilea Război Mondial. Cum arăta atunci clădirea emblematică din Dobrogea și cum se prezintă azi

În vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, la Cazinoul din Constanța au fost cazați atât militari germani, cât și ofițeri din Armata Română. Aceștia au servit preparate dintre cele mai sofisticate, de care doar nobilii lumii se bucurau.

Care era meniul servit la Cazinoul din Constanța

Clădirea construită în 1909 a găzduit numeroase trupe ale armatelor, atât române, cât și străine. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în vara anului 1943, ofițerii Regimentului 7 Cavalerie al Armatei Române au poposit pentru câteva zile la Cazinoul din Constanța pentru a se odihni între două lupte.

Pentru aceștia a fost creat un meniu special de către Locotenentului – Colonel Tutoveanu Vladimir, având funcția de Căpitan în acel an. Acesta cuprindea felurile principale, chiar și antreu, însă denumite în limbaj militar. În „avantgardă”, cu doar una din trei posibilități disponibile la a fi alese, se regăsea Kernikowski Ciornaia Kaviar, sardele, cașcaval Kutelnicow, măsline Balaschoi 75 K.F., pathe a la Pronin, pâine de la Morozovskaia, cu mențiunea că „printre intervale curge țuica”.

„La gros” cuprindea peștele cu maioneză „Șirocki Bachaldin”, friptură a la Leonoff „ca în ziua 1 de Crăciun” și, în sprijin direct, salată. „Ariergarda” avea în componență Proninchokoladesert – gutes Mehlspeiss, înghețată „Sibirki”, poame brune care „s-au păstrat cu mare grijă departe de front” și cafea Kartier. Unele bucate erau aduse chiar de către membri regimentului.

Digi24.ro

VIDEO Românii riscă până la șase ani de închisoare dacă nu răspund somațiilor din partea acestei instituții

Pe lângă țuică existau și alți „carburanți de la Murfatlar cu cisterna diviziei”, printre care „alb de la popa”, „negru tot de la popa” și champagne Sterescu Morosowscaja. Pe meniul original și-au găsit loc și adnotările membrilor de regiment care au transmis diverse mesaje personale sau despre război.

În semn de mulțumire, „toată lumea se leagă cu comandantul Diviziei, lateral și peste masă, sufletește” cu o ciocnitură scurtă de pahar.

Scurtă istorie a Cazinoului Constanța

Prima clădire a cazinoului a fost ridicată în 1880, din lemn și paiantă, și purta numele de Kursaal, adică „sală de relaxare”, potrivit Casinoul Comunal. O furtună puternică a smuls acoperișul Kursaalului, astfel că a fost demolat și construit Casin, pe actualul loc al Acvariului. Antreprenorii acestei clădiri erau Constantin și Horia Creangă, adică fiul, respectiv tatăl scriitorului Ion Creangă.

Casinul nu a avut viață lungă, fiind demolat în 1910, dar a făcut loc edificiului ce astăzi se apropie de deschiderea pentru public. Cazinoul din Constanța a fost construit de arhitectul Daniel Renard, în stil Art Nouveau. Artistul s-a implicat și în coordonarea lucrărilor altor edificii importante, printre care Palatul Administrativ, Palatul Justiției și Palatul Regal, clădiri din zona grădinii Belvedere. Înlăturat de conservatorii veniți la putere, Renard a fost înlocuit de arhitectul Petre Antonescu, care și-a imaginat Cazinoul ca având funcția de teatru. Liberalii au reluat puterea, astfel că Renard și-a continuat planurile în stil Art Nouveau.

Digisport.ro

Nici nu vrea să audă! Decizia luată de Simona Halep, la mai puțin de două săptămâni de la retragerea din tenis

Ziarele vremii criticau dur construcția ce îngloba mai multe stiluri și decorațiuni cu care constănțenii nu erau obișnuiți. Publicația „Conservatorul Constanței” scria, în 1909: „Cetăţenii Constanţei pot acum să se mândrească şi ei cu ceva. Noua clădire a Cazinului Comunal, despre care începusem să credem că nu se va mai isprăvi niciodată, întocmai ca mitologica pânză a Penelopei, este în sfârşit gata. Din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasă foarte mult de dorit. Complecta asimetrie şi amestecul babilonic al stilurilor, din care se desprinde impresiunea nelămurită a unei plăsmuiri hibride, fac din noul cazin comunal un monument ridicat în cinstea nepriceperei şi prostului gust”.

Cum arăta în interior celebrul cazinou

Ca cel mai mare edificiu de acest fel din România vremii, Cazinoul a fost inaugurat în 15 august 1910, în prezența Principelui Ferdinand. Parterul avea un hol mare de primire, continuat cu o scară uimitoare în trei rampe către etaj. De-o parte și de alta a scării exista un grup sanitar și biroul administratorului. Spre nord erau spații pentru garderobă, bufet cu laborator, sală de lectură, vestiar, două săli de joc și o sală de biliard. La etaj, scara continua cu un hol prin care se intra în sala de spectacole. Pe lateralele scenei erau spații pentru artiști și budoar pentru doamne.

La Cazinou au performat mai multe orchestre românești și străine, însă un contract serios a avut Orchestra Iosif Paschill. În 1912 s-a decis construirea unui pavilion-restaurant, la dorința baronului Edgar de Marcay, antreprenor al clădirii. Așa a luat naștere Acvariul. Cazinoul a jucat rol inclusiv de spital de campanie al Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, mai exact în anul 1916, când Constanța a fost bombardat de trupele inamice. În 1917 a redevenit funcțional.

În 1941, Cazinoul a devenit loc de adăpost al trupelor germane. Bombardat din nou, edificiul a fost renovat în 1951 de deținuții politici care au lăsat inclusiv un bilet găsit în 2020 între zidurile clădirii.

„Acest Cazinou este lucrat de către deținuții politici din anul 1951 luna 31 Decembrie, condusă de arhitectul Joja Constantin. Echipa de stucatori (cei care lucrau ornamente arhitectonice în relief, pentru interiorul clădirilor, executate din stuc sau din mortar simplu de ipsos, n.red.) condusă de Rusu A Ioan, Botoș Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Voicilă Nicolaie, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu”, se arăta scris pe mesajul semnat de cei 16 deținuți din timpul comunismului.

Edificiul lăsat în paragină, gata de inaugurare

Altă restaurare a avut loc în 1981, iar de atunci clădirea emblematică a Constanței a fost lăsată în paragină. În aprilie 2020, Cazinoul a intrat în reparații capitale, dar renovarea ce avea să se încheie în 2023 a ajuns aproape de final abia acum, în ianuarie 2025. Valoarea totală a investiției, estimate inițial la 94 de milioane de lei, a ajuns între timp la peste 200 de milioane de lei, dat fiind faptul că perioada lucrărilor s-a prelungit.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat recent că s-a demarat procesul de recepție la terminarea lucrărilor de reabilitare. Lucrările au fost finanțate din bugetul de stat, iar deschiderea oficială urmează să se facă la jumătatea lunii februarie, după ce se verifică lucrările, instalațiile și pregătirea personalului ce va asigura mentenanța edificiului.

Majoritatea decorațiunilor au fost restaurate, astfel că atât interiorul, cât și exteriorul cazinoului arată ca pe vremuri, când constănțenii le lăudau cu edificiul devenit emblemă a litoralului. Clădirea va avea acum rol cultural. La subsol există trei camere pentru expoziții: una va avea ca tematică istoria ecosistemului marin, cea de-a doua va prezenta istoria Cazinoului și a Portului Constanșa, iar a treia se va referi la viața artistică a Cazinoului. La etaj există două săli mari, una cu rol multifuncțional și de spectacole și Sala Mare, fosta Sală a Oglinzilor, adică sala de bal.