Ce se va întâmpla în acest an cu miliardele de la Hidroelectrica. Rețeta aplicată de Marcel Ciolacu la cea mai mare companie de stat și ce efecte a produs

Guvernul Bolojan, la fel ca și guvernele anterioare în ultimii ani, se pregătește să ia la bugetul de stat întreg profitul obținut de Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat. Suma în cauză este uriașă, peste trei miliarde de lei, însă ea este doar jumătate din profitul pe care compania de stat din energie îl făcea în urmă cu doar trei ani. Această scădere dramatică a profitului nu a venit însă doar din scăderea prețului la energie, după criza sistemică din 2022-2023, fiind alimentată și de lipsa investițiilor în capacități noi de producție. Informațiile apar chiar în documentele companiei, iar decizia privind distribuția profitului către acționari va fi luată în zilele următoare.

Statul vrea să ia și în acest an tot profitul Hidroelectrica

Adunarea Generală a Acționarilor Hidroelectrica urmează să decidă la finalul lunii aprilie repartizarea a 3,305 miliarde lei către acționarii companiei. Decizia pare a fi deja una luată, în condițiile în care statul deține 80% din acțiunile companiei, urmând astfel să încaseze 2,64 miliarde lei. (Statul a mai încasat 588 milioane, impozit pe profit, plus alte 122 miliarde, alte taxe.) Practic, la fel ca în anii anteriori, statul decide să ia la bugetul central tot profitul celei mai mari companii din Energie.

Concret, din profitul net total al companiei, care în 2025 s-a situat la suma de 3,369 miliarde, din care a rămas în companie pentru a fi reinvestită suma de 32,3 milioane lei (alte 29,5 milioane reprezintă partea salariaților la profit). Aceasta reprezintă doar 0,97% din profitul net al Hidroelectrica. Acești bani sunt păstrați doar pentru că legea (Codul Fiscal) oferă o scutire de impozit dacă profitul este reinvestit în echipamente tehnologice.

„Hotărârea propusă: AGOA aprobă repartizarea profitului net al exercițiului financiar 2025 în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare, a valorii totale a dividendului brut în sumă de 3.305.313.609 RON, precum și a valorii dividendului brut pe acțiune în sumă de 7,348365 RON”, se arată pe ordinea de zi a AGOA din data de 28 aprilie.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Guvernul Ciolacu a luat tot profitul Hidroelectrica în plină criză

Guvernul Bolojan în acest an nu face altceva diferit de ceea ce au făcut guvernele anterioare. În anul 2024, Guvernul Ciolacu decidea ca profitul uriaș realizat de Hidroelectrica în 2023, practic anul în care prețurile la energie au explodat, să meargă la bugetul de stat. Vorbim de o sumă uriașă, chiar și pentru o companie de stat din energie: 6,36 miliarde lei. Același lucru s-a întâmplat și în anul următor, când profitul net de 4,12 miliarde lei a fost distribuit din nou 100% către acționari.

Digisport.ro

O zi până la nunta anului în România! Mireasa și-a pregătit 4 rochii. Cununia religioasă, pe ponton

Vorbim astfel de trei ani în care statul, în calitate de acționar majoritar, a „măturat” tot în ceea ce privește profitul celei mai mari companii de stat, aducând la bugetul de stat peste 10 miliarde lei în doar trei ani. Efectele se văd în rezultatele companiei: practic, în decurs de doar trei ani, profitul net al Hidroelectrica a scăzut cu aproape 50%: de la 6,3 miliarde în 2023, la 3,3 miliarde în 2025.

Această scădere se vede și în beneficiile care ajung la acționari. Concret, dacă în anul 2023 valoarea dividendului brut pe acțiune era de 14,17 lei, în momentul actual ea a ajuns la doar 7,34 lei. În fapt, scăderea reală în acest caz este mai mare de 50% – vorbim de o cifră mai aproape de 57%, dacă luăm în calcul și inflația de circa 20% din acești ultimi trei ani.

Unde a „dispărut” profitul Hidroelectrica

Această „prăbușire” a profitului Hidroelectrica poate fi explicată prin faptul că anul 2023 a fost anul crizei energetice, când prețurile la energie au explodat pe piețe. Astfel, dacă în 2023, veniturile companiei erau de 12,16 miliarde lei, ele au ajuns la doar 9,61 miliarde în anul 2025 (acestea sunt veniturile din energia vândută pe piața angro sau către clienții finali). Pe de altă parte, această scădere majoră a profitului net al celei mai mari companii de stat poate fi explicată parțial și prin lipsa unor investiții majore în dezvoltarea de noi capacități de producție.

Raportul financiar al Hidroelectrica, ce urmează să fie aprobat tot în Adunarea Acționarilor din 28 aprilie, notează că în anul 2025 compania a plătit peste 900 de milioane de lei pentru achiziția de energie. Suma este uriașă, mai ales în contextul în care în anul anterior, Hidroelectrica plătise doar 200 de milioane de lei pentru achiziția de energie din piață.

„Grupul achiziționează energie electrică pentru echilibrarea deficitului dintre energia electrică contractata pentru vânzare și energie electrică efectiv produsă sau pentru necesitățile activității de furnizare.

În 2025, Grupul a achiziționat 2.209 GWh (2024: 802 GWh) pentru 911.358 mii RON (2024: 208.848 mii RON). Creșterea achizițiilor de energie electrică în anul 2025 se datorează în principal scăderii producției proprii din cauza hidrologiei scăzute și a creșterii energiei livrate in segmentul de furnizare”, se arată în documentul citat.

Practic, în ultimii ani Hidroelectrica a atras un număr uriaș de clienți – atât casnici cât și industriali, promițând cel mai mic preț din piață (au fost și miniștri care au recomandat populației direct schimbarea furnizorului și încheierea unui contract cu cei de la Hidroelectrica), însă cum în 2025 producția de energie a scăzut (compania dă aici vina și pe vreme, acuzând seceta pentru producția mai mică) a trebuit să cumpere energie de pe piață pentru onorarea contractelor.

Cifrele sunt semnificative, indicând o creștere de aproape 3 ori a volumului ( de la 802 GWh în 2024 la 2.209 GWh în 2025). Aceasta este o creștere de 175% a volumului de energie pe care compania „producătoare” a trebuit să o „importe” din piață. Practic, Hidroelectrica s-a comportat în 2025 mai mult ca un intermediar (trader) decât ca un producător pentru o bună parte din portofoliul său.

În plus, dacă în 2024 prețul mediu de achiziție a fost de aprox. 260 RON/MWh, în 2025 acesta a sărit la aprox. 412 RON/MWh. Deci, nu doar că Hidroelectrica a cumpărat de 3 ori mai multă energie, dar a plătit pe ea un preț cu 58% mai mare pe unitate. Aceasta este „gaura” de 911 milioane lei care explică de ce profitul companiei s-a redus cu aproape 50% în doar trei ani.

Guvernul vrea investiții, dar ia banii companiilor

Acestea nu au fost singurele creșteri de cheltuieli care au diminuat profitul Hidroelectrica. În ceea ce privește costurile cu transportul și distribuția energiei electrice în ultimii ani creșterea a fost semnificativă, de la 1,2 miliarde la 1,6 miliarde în anul trecut. La acest capitol vorbim probabil de o creștere a tarifelor reglementate de ANRE. De asemenea, în aceeași perioadă de timp cheltuielile cu personalul au crescut și ele: de la 728 milioane lei în 2023, la 1,01 miliarde în 2025.

În ciuda faptului că statul a luat an de an la buget profitul companiei, Hidroelectrica a anunțat că investițiile la nivelul anului 2025 au ajuns la suma de 781 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 32% față de 2024 și un vârf istoric pentru compania de stat. Totuși, majoritatea investițiilor vizează retehnologizări majore care nu adaugă neapărat noi la producția companiei. Printre acestea se numără investiția de aproape 190 milioane euro la Vidraru, care va prelungi viața centralei cu încă 30-40 de ani, la CHE Stejaru (Bicaz) s-a semnat un contract pentru retehnologizarea a 4 hidroagregate, ceea ce înseamnă o investiție de peste 97 milioane euro.

Documentul menționează și alte proiecte, care ar trebui să sporească producția Hidroelectrica (aici intră și proiectul Nufărul, un sistem de panouri fotovoltaice flotante), și alte achiziții de parcuri fotovoltaice, care ar trebui să adauge peste 500 MW. Problema este că această capacitate nouă va intra în sistem abia începând cu anul 2027, după cum este preconizat, ceea ce arată că dacă aceste investiții erau făcute în 2023, atunci când profiturile companiei erau record, astăzi ele erau finalizate.

În urmă cu două săptămâni, atunci când împreună cu ministrul PSD al energiei, Bogdan Ivan, premierul Bolojan anunța un set de măsuri pentru sectorul energetic, Hidroelectrica era criticată pentru faptul că investițiile majore se află în întârziere. „Este important să ne creştem capacităţile de stocare şi vom pune o presiune pe Hidroelectrica pentru a-şi creşte capacităţile de stocare. Ar trebui să îşi facă capacităţi de stocare de 500 de megawaţi, au întârzieri destul de mari, dar fiecare megawatt în stocare înseamnă un preţ mai mic al energiei pe care ţara noastră îl achiziţionează la vârf de consum”, spunea premierul Ilie Bolojan, nemulțumit de viteza cu care investițiile se desfășoară la cea mai mare companie de stat.

Practic, în timp ce premierul Bolojan, la fel ca și Marcel Ciolacu înainte, se pregătește să adune la bugetul țării profitul Hidroelectrica, cere investiții majore din partea companiei. Asta deși Executivul se pregătește să lase în conturile companiei doar 30 de milioane de lei dintr-un profit de 3,3 miliarde. Practic, compania va trebui să-și finanțeze aceste investiții din încasările și lichiditățile curente. Din păcate, datele nu arată bine nici la acest capitol. Raportul pe 2025 arată că numerarul și echivalentele de numerar au scăzut de la 1,58 miliarde lei (2024) la 1,18 miliarde lei (2025).