Ce sporuri au angajații din Ministerul Justiției și ce bani primesc în plus față de salariu. ”Sunt adesea oferite la pachet pe funcție”

Deși pe baza Ordonanței Trenuleț, ce prevede reduceri de cheltuieli și creștere a veniturilor statului, o serie de sporuri ale bugetarilor ar fi trebuit înghețate, chiar și cele de la mai multe ministere, printre care și Ministerul Justiției. Acestea, însă, încă se regăsesc pe statul de funcții, neactualizat din martie 2024.

Ce sporuri se oferă în Ministerul Justiției

Munca într-un minister, în funcție de specificul său, poate avea diferite trepte de dificultate. Pentru a le fi compensat efortul de a desfășura activități dificile, unor bugetari le sunt acordate sporuri considerabile ce le rotunjesc veniturile simțitor. Cu toate acestea, un semn de întrebare apare atunci când vorbim despre sporurile oferite în cadrul Ministerului Justiției care nu par să aibă o justificare reală, date fiind activitățile desfășurate.

Printre sporurile primite de cei circa 350 de angajați din Ministerul Justiției se numără:

• spor de condiții periculoase/vătămătoare;
• spor de condiții de muncă grele/vătămătoare/periculoase;
• spor pentru personalul cu atribuții de coordonare și control și pentru cel ce efectuează lucrări în legătură cu activitatea penitenciarelor;
• spor pentru risc;
• spor pentru păstrarea confidențialității;
• spor pentru suprasolicitare neuropsihică;
• spor pentru activități de culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigații, acțiuni și intervenții cu grad ridicat de risc sau condiții de pericol deosebit;
• spor de ședință.

Ce sume primesc, în plus față de salariu, angajații din Justiție

Ca să înțelegem despre ce sume vorbim, FANATIK a analizat veniturile încasate de persoanele ce ocupă unele categorii de posturi. În timp ce ministrul are un salariu de bază de 21.840 de lei pe lună, un secretar de stat primește 16.640 de lei lunar. Un director superior are un venit de bază de 14.409 lei, iar un consilier principal încasează 7.857 de lei pe lună. Ierarhic, sumele diferă, cum este și normal.

Digi24.ro

Rezultatele finale ale autopsiei lui Gene Hackman și a soției sale. Este posibil ca actorul să nu fi realizat că soția sa murise

Anormalul apare atunci când salariile menționate anterior cresc până aproape de dublu după ce se aplică unele sporuri. Iată ce sume ajung să primească, aproape lunar (în funcție de numărul de ședințe și activități de cercetare), unii angajați din Ministerul Justiției:

• secretar de stat (din cei trei existenți): 16.640 + 8.320 (spor de ședință) = 24.960 lei total venit brut;
• șef serviciu financiar – contabilitate superior: 11.424 + 1.500 (spor condiții vătămătoare) + 743 (spor pentru activități de control) = 13.667 lei total venit brut;
• consilier asistent: 11.929 + 1.500 (spor condiții vătămătoare) + 2.078 (spor pentru suprasolicitare neuropsihică/păstrarea confidențialității) = 15.507 lei total venit brut;
• director de cabinet: 10.290 + 1.200 (condiții vătămătoare) + 8.320 (spor de ședință) = 19.810 lei total venit brut;

Digisport.ro

Italienii nu s-au ferit de cuvinte, după Lazio - Parma. Ce au scris despre Cristi Chivu

Ca o comparație, un director primește ca spor pentru condiții grele de muncă suma de 1.500 de lei, iar un șofer, pentru aceeași categorie, primește puțin peste 300 de lei.

Cum pot fi justificate sporurile în funcție de postul ocupat

Există angajați din alte domenii care se întreabă dacă și cum anume sunt justificate aceste sume de bani ce însumează mult peste salariul de bază primit de acești bugetari. În acest context, Corina Neagu explică faptul că aceste sporuri pot fi justificate prim mai multe metode.

„Sporurile ar trebui să reflecte real condițiile de muncă, nu doar titulaturi – dacă stresul psihic sau gradul de confidențialitate sunt reale și cuantificabile (e.g. cazuri sensibile, decizii cu impact național), atunci sporurile pot fi justificate. Dar în lipsa unor criterii clare și transparente, ele devin privilegii. Un angajat poate dovedi că merită un astfel de spor prin expunere constantă la riscuri (ex: gestionarea dosarelor penale complexe, manipularea documentelor clasificate), ore suplimentare repetitive și sarcini de lucru cu impact ridicat, rapoarte de activitate, evaluări psihologice periodice, audituri externe privind riscurile ocupaționale.

Problema reală apare echitatea în acordarea acestor sporuri lipsește. Sporurile sunt adesea oferite „la pachet” pe funcție, nu în funcție de realitatea muncii prestate. Astfel, doi angajați cu joburi total diferite pot primi același tip de sporuri, fără justificare practică. Acestea creează efecte colaterale exprimate prin demotivare în rândul altor categorii bugetare sau în mediul privat, pierderea încrederii publice în sistemul bugetar și crearea unei culturi organizaționale în care recompensa este mai mult simbolică decât meritată”, explică experta în resurse umane, pentru FANATIK.

Corina Neagu mai susține că sporurile bugetare, în special în instituții strategice cum este Ministerul Justiției, ar trebui să urmeze o logică a performanței și a riscurilor reale, departe de funcția sau rutina activităților birocratice.

„E nevoie de transparență și criterii clare de acordare – altfel, ele nu doar că devin nejustificate, dar afectează și moralul altor categorii de angajați”, a mai adăugat aceasta.