Ce spun psihologii despre „Choke Me”, piesa României de la Eurovision 2026. Se joacă Alexandra Căpitănescu cu viața tinerelor femei? „Trebuie să fim onești”

Mai mulți activiști împotriva violenței sexuale afirmă că melodia Alexandrei Căpitănescu, care reprezintă România la Eurovision 2026, „glorifică strangularea sexuală” și „se joacă cu viața tinerelor femei”. În acest sens, psihologii comentează acest scandal și arată în ce măsură tinerii ar putea fi afectați de versurile piesei. Concursul va avea loc în luna mai la Viena, însă unii cer descalificarea româncei. Care ar fi, de fapt, motivul din spatele acestor critici și cum se apără cântăreața.

Alexandra Căpitănescu, criticată dur pentru piesa ei de la Eurovision

Alexandra Căpitănescu, câștigătoarea de la Vocea României, va reprezenta România la Eurovision 2026 cu piesa „Choke me”. Activiștii împotriva violenței sexuale susțin că această melodie este „periculoasă” și „nepăsătoare” deoarece „glorifică strangularea sexuală”, practică ce poate duce la leziuni cerebrale și chiar deces, conform The Guardian.

Astfel, activiștii s-au sesizat și au menționat că refrenul „Choke Me” (sufocă-mă) se repetă în piesă de 30 de ori, pe parcursul a trei minute. Profesoara de drept de la Universitatea Durham, Clare McGlynn, a declarat că mesajul sexualizat repetat de tipul „sufocă-mă” „…arată o lipsă de respect alarmantă pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.

„Piesa, și alegerea ei de către România/Eurovision și promovarea de către aceste organizații, reprezintă o normalizare nechibzuită a unei practici periculoase. Se joacă cu viața tinerelor femei. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale tinerelor femei”, a declarat McGlynn, conform sursei menționate.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

Tot ea a declarat faptul că este „nevoie disperată de o mai bună educație și conștientizare cu privire la daunele aduse femeilor” când vine vorba de o astfel de practică. Tot McGlynn menționează că normalizarea sufocării le face pe tinere să se simtă obligate să accepte astfel de comportamente.

Digisport.ro

Show la TV în Italia! Cristi Chivu l-a văzut în studio și i-a zis direct: ”Poți s-o spui în română?”. Au urmat hohote de râs

„Dar ceea ce mă deranjează atât de mult este faptul că multe tinere nu vor să se sufoce/stranguleze, dar normalizarea acestui obicei le face să simtă că sunt obligate să o facă, în ciuda propriului sentiment interior că nu este corect și, pentru unele, a cunoștințelor lor despre efectele negative. Însă promovarea sa în acest fel face mai dificilă rezistența tinerelor. Iar faptul că nu opun rezistență își pune în pericol propria sănătate și viața. De ce se pare că ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei?”, a mai declarat profesoara McGlynn, conform sursei menționate.

În același timp, un youtuber norvegian, psiholog la bază, a criticat și el piesa, susținând că Alexandra se folosește de această practică, interzisă în pornografia din Marea Britanie, pentru „a crea controverse”.

Cum văd psihologii această situație

Pe acest subiect, FANATIK a luat legătura cu psihologul Keren Rosner. Aceasta a subliniat faptul că, într-adevăr, muzica normalizează anumite comportamente, mai ales atunci când versurile sunt repetitive, însă nu influențează direct în vreun fel comportamentul ascultătorilor.

„Sunt multe studii care arată că muzica nu determină un comportament în mod direct, dar poate să fie influențat modul cum este perceput acel comportament de către tineri mai ales și aduce în centru un comportament care poate este discutabil, îl normalizează, pare accesibil, pare acceptabil. Pentru că repetitivitatea versurilor despre un anumit subiect pot banaliza anumite practici sau pot contribui la constituirea unei anumite imagini. Asta cred despre ceea ce se întâmplă. În contextul acesta nu cred că este problemă că influențează, ci doar că banalizează, normalizează, vorbește ca despre ceva ce nu ar trebui să fie perceput așa sau ar trebui să fie recepționat cu o gândire critică”, a declarat psihologul Keren Rosner.

Motivul care ar putea sta în spatele criticilor

De asemenea, psihoterapeutul consideră că a izbucnit acest scandal în jurul piesei Alexandrei Căpitănescu deoarece piesa va reprezenta România la Eurovision 2026 și nu este o piesă oarecare lansată pentru un anumit segment de public. Suntem obișnuiți deja cu versuri despre sex și droguri, însă participarea la Eurovision 2026 a făcut ca oamenii să acorde o mai mare atenție asupra mesajului.

„Cred că această critică suplimentară este și pentru că această melodie nu este în circuit închis, în circuit interior, ci reprezintă România. Și atunci poate că există o anumită pudoare în ceea ce privește imaginea pe care poate ascultătorii o vor avea în legătură cu viața socială, viața relațiilor din România, o percepție asupra comportamentului tinerilor și comportamentului dezirabil sau indezirabil. Trebuie să fim onești. În ultima perioadă foarte multe cântece au niște mesaje cu anumite conotații, cu un limbaj licențios, cu mesaje sexuale, cu insinuări sexuale, deci nu este o excepție aici, dar cred că alegându-l ca să reprezinte România deja este un simbol și poate că ar fi fost preferabil să fie o altă temă care să fie în prim-plan”, a adăugat psihologul.

Cu toate acestea, piesa s-ar putea bucura de un succes mai mare tocmai prin prisma acestor controverse. Keren Rosner subliniază faptul că această piesă a trecut deja prin niște filtre, iar juriul nu a considerat, la preselecții, că piesa este una nepotrivită, deci n-ar fi trebuit să fie probleme.

„Au fost niște oameni care au ascultat acele versuri, care au înțeles și care nu au considerat că este ceva deranjant, indecent, provocator, periculos pentru tineri. Nu este vorba de faptul că acum e o normă comportamentală care trebuie să fie taxată de juriu sau de ascultători. Este un produs, până la urmă, care poate să aibă succes sau nu. Eu cred că asta a deranjat mai mult, faptul că această melodie poate să fie interpretabilă”, a mai menționat, pentru FANATIK, psihologul Keren Rosner.

Cum se apără cântăreața

Alexandra Căpitănescu nu a rămas indiferentă în urma criticilor primite. În acest context, ea a publicat pe pagina sa de Instagram și un răspuns, în care susține că melodia ei, „Choke me”, este o metaforă și vorbește despre anumite sentimente, „temeri interioare” și nicidecum nu a făcut aluzie la practici sexuale.

„Choke Me” este o metaforă despre presiunea pe care uneori ne-o punem singuri asupra noastră. Vorbește despre temeri interioare, îndoială de sine și sentimentul de a fi sufocat emoțional de propriile așteptări. Nu a fost niciodată gândită să reprezinte ceva sexual. Ca autor de cântece folosesc adesea simboluri pentru a da formă unor sentimente care sunt greu de explicat direct. Această piesă vorbește despre greutatea unor lupte emoționale și despre drumul parcurs pentru a-ți recâștiga vocea și autonomia.

Muzica este modul prin care eu procesez emoțiile complicate pe care le am și încerc să-mi înțeleg lumea interioară. Când încetez să mai pun presiune pe mine, îmi ating potențialul maxim. Versurile sunt despre recâștigarea controlului asupra anxietății și a emoțiilor care te sufocă. Sunt recunoscătoare tuturor celor care îmi ascultă muzica și interacționează cu ea cu bună-credință. Vă mulțumesc că ascultați”, a fost mesajul pe care Alexandra Căpitănescu l-a postat.