A scris istorie la Jocurile de la Montreal, pe 19 iulie 1976, unde a luat prima notă de 10, iar acum Nadia Comăneci este din nou în lumina reflectoarelor. Iată ce spun sârbii despre cariera în gimnastică a româncei care va sărbători anul acesta 50 de ani de la marele eveniment.
Nadia Comăneci are o poveste fabuloasă de viață și o pasiune care a dus-o pe culmile succesului. Fosta gimnastă, supranumită Zeița de la Montreal, a adunat numeroase premii de-a lungul anilor, fiind atentă și la alimentație. Aceasta a subliniat că are un preparat pe care nu-l mai consumă, pentru a fi în formă maximă.
Pe lângă dieta bine pusă la punct face în continuare mișcare, dovadă că anii de antrenament i-au adus o rutină. Despre cariera sa impresionantă au scris multe națiuni, Serbia dedicându-i un articol amplu. În cadrul acestuia a fost scoasă la iveală suferința prin care a trecut sportiva pentru a atins performanțe înalte.
Antrenată de Bela Karolyi, regina de aur a gimnasticii românești, a primit numai cuvinte de laudă. Sârbii au transmis că a reușit să fie un nume, în ciuda faptului că a fost înfometată de „un tiran”. Din fericire, sala a reprezentat un mare refugiu pentru vedeta care a fost premiată pentru „perfecțiunea” cu care inspiră generații.
„La prima vedere pare că viața ei a fost perfectă, dar nici pe departe n-a fost așa. Abia după căderea regimului comunist și decesul lui Ceaușescu, Nadia și-a spus povestea, care s-a dovedit a fi cea mai întunecată din istoria sportului”, au notat cei de la sportal.blic.rs.
„Povestea este cinematografică. Viața ei este o călătorie incredibilă de la statutul de copil vedetă și icoană națională la statutul de prizonieră politică într-un regim comunist rigid. Suferința ei, toate chinurile și apoi evadarea riscantă în America, unde, după câțiva ani dificili, și-a găsit în sfârșit fericirea într-un mod de basm, toate acestea sunt detalii incredibile.
Îi fac viața mult mai importantă și mai valoroasă decât oricare dintre cele nouă medalii olimpice, care, de fapt, nu se mai află în posesia ei. Sala era un soi de refugiu pentru Nadia, din moment ce aici putea să scape de viața de zi cu zi și de sărăcia din România. În interior ea era o vedetă”, au completat jurnaliștii din Serbia.
Nadia Comăneci a cunoscut faima de la o vârstă fragedă, dar nu a știut cum să o gestioneze. La doar un an de la triumful olimpic de la Montreal a ajuns la spital. A încercat să se sinucidă. A băut înălbitor din cauza presiunii pe care a simțit-o odată cu succesul profesional.
Vestea că în vara lui 1978 era nefericită a fost confirmată mai târziu chiar de ea. Fosta gimnastă a dezvăluit că tentativa a existat, explicând care a fost motivul real pentru care a recurs la un asemenea gest. Nu a avut legătură cu niciun prieten, așa cum s-a vehiculat o perioadă bună.
„Pe de o parte, m-am bucurat că am reușit, că am ajuns la spital. A fost prima dată în viața mea când nu a trebuit să merg la sală”, a explicat la un moment dat, Nadia Comăneci, pentru Life, mai arată sursa menționată anterior.